bote1  /-ò-/  bo|te  [FO]

  1. s.f. singule azion e efiet di bati, di dâ o di cjapâ un colpce bote che o ai cjapade / tal cjâf e sui zenoi! (Zaneto, Il jet); o vevi cjapât une bote santissime su une clape di cûl (Pieri Somede dai Marcs, Ce sdrumade); lis dôs fameis vuai se si cjatavin, a jerin botis di vueli sant (Alan Brusini, Come tai romançs)
    Sin. carobule , ceregne , ceve , cevole , copete , crufule , cuaie , fotecje , legnade , poc1 , pocade , raclade , slepe , slocje , sove , stringhe , vene2 , vuadule , vueche , croc , crup , pache , ton1 , sgnesule , tonade
    1. segn che al reste tant che efiet di chê azion, te forme di alc o tal colôr, te struture e v.i.lis bicicletis a jerin simpri dutis ruzinis, rotis e plenis di botis (Cristina Noacco, Faliscjis); a crodevin di jessi rivâts a la fin ma si salvin ducj macolâts di botis (Checo Tam, La vuere di Checo)
      Sin. bolze , cluc , curumbere , curumbule , macadure , macolade , macjadure , macoladure , macule , pocade , sbolçadure
    2. (fig.) azion violente e efiet di une azion violente, ancje militârin Libie si davin botis, ma si 'nt cjapave di plui, sul mâr si piçavin i Inglês, ma no si ju fermave (Francesc Placerean, Cuintristorie dal Friûl dal 1866 fint in dì di vuê)
  2. s.f. esplosional salte il fuart di Adorgnan. Une bote che e fâs tremâ la tiere par un pâr di chilometris e che e jemple il cîl di bocons di ciment di cuintâl (Alan Brusini, Amîs come prime)
    Sin. bot , ton1 , tonade
  3. s.f. (fig., coloc.) azion cun cualchi imprest, fate a la sveltedâ une bote di fier ai bregons
    Sin. colp , passade
    1. rapuart sessuâl fat a la svelte
  4. s.f. (fig.) fat negatîfchel faliment al è stât par me une grant bote (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
    Sin. colp , copete , legnade , sacagnade , sgnesule , tonade
  5. s.f. frase, ancje curte, dite par provocâ une reazionancje Gjentilin al faseve cussì: parabulis, botis e rispuestis, tacadis (Riedo Pup, La sigurazion des vacjis)
    Sin. batude , becade , butade
  6. s.f. [CO] ande supierbeose"[Gno fi] Bisugne clamâlu professôr. Il mio professôr…" "Orpo! cun ce bote che lu dîs, siore parone!" (Bruno Paolo Pellarini, Amôr in canoniche)
    Sin. albasie , arie1 , borie , braùre , caghe , fumarie , pofardie , presunzion , pretese , scaghe , smafare , supierbie , bote di cjâf , pache
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • pachis di mari no fasin bote
  • passade la cjoche si sint la bote