pache  pa|che  [AF]

  1. s.f. colp dât par fâ mâl«Môf chel poleâr, gnogno! Sêstu indurmidît? » e jù une pache cul arc di fâ modon, par traviers de schene (Pieri Menis, La scuele dai fornasîrs); [i presonîrs] tra lis pachis, i insults e lis menacis, a vignivin puartâts a Udin (Carli Pup, La seconde Irlande)
    Sin. carobule , ceve , cevole , cluc , copete , creche , croc , croche , crocje , croste , cruc , crufule , crup , cuaie , fotecje , poc1 , pocade , raclade , sgnesule , sissule , slepe , slocje , sove , stringhe , vene2 , vuadolade , vuadule , vuaiade , vueche , legnade , sglavinade
    1. colp fuart in gjenerâl, azion e efiet dal bati o dal lâ a batinovante di nô […] colâts un parsore di chel altri tra trâfs sbandâts e breis crevadis… Par fortune in chê pestadice nissun malan, pontadis di claut, scussadis di piel e pachis, tantis pachis (Pieri Somede dai Marcs, Ce sdrumade)
    2. (fig.) azion violente o cun efiets negatîfs o consecuence negative di une cierte azion o situaziontal 451 a son passâts i Uns: a àn brusade e ardude Aquilee! No je mai tornade sù come prin: e à cjapade une pache di chês…: no je mai rivade adore di tornâ a sistemâsi (Francesc Placerean, La nestre storie)
  2. s.f. colp dât cu la man vierte, cence volontât di fâ mâlun miedi, pôc prime di dâmi une pache su la spale, rassegnât a dâmi une diagnosi tumorâl, a mal veve dite che i vevi une fibre strambe (Renzo Brollo, Il sest sens de mê vite)
  3. s.f. volte, moment che alc al sucêt«Dimi, cumò, Slabar ce pensial di fâ?» «Slabar?…» «Sì, propit Tite Slabar» «O crôt che, cheste pache, nol vueli movisi […]» (Maria Forte, La tiere di Lansing)
    Sin. colp , volte , viaç
  4. s.f. ande supierbeose, di superioritâtun dai pecjâts origjinâi de scuele taliane, che nissun nol rive o nol vûl vuarî e je la pache nazionalistiche, centralistiche, che e fâs sparî ogni ricjece native (Antoni Beline, Un popul e la sô scuele)
    Sin. albasie , arie1 , borie , braùre , caghe , fumarie , pofardie , presunzion , pretese , scaghe , smafare , supierbie , bote1
Proverbis:
  • beâts i prins fûr che tes pachis
  • pachis di mari no fasin bote