pache  pa|che  [AF]

  1. s.f. colp dât par fâ mâl:  «Môf chel poleâr, gnogno! Sêstu indurmidît?» e jù une pache cul arc di fâ modon, par traviers de schene (Pieri Menis, La scuele dai fornasîrs); [i presonîrs] tra lis pachis, i insults e lis menacis, a vignivin puartâts a Udin (Carli Pup, La seconde Irlande)
    Sin. carobule , ceve , cevole , cluc , copete , creche , croc , croche , crocje , croste , cruc , crufule , crup1 , cuaie , fotecje , poc1 , pocade , raclade , sgnesule , sissule , slepe , slocje , sove , stringhe , vene2 , vuadolade , vuadule , vuaiade , vueche , legnade , sglavinade , vuaìne , bote1 , pacade , fritule
    1. colp fuart in gjenerâl, azion e efiet dal bati o dal lâ a bati:  novante di nô […] colâts un parsore di chel altri tra trâfs sbandâts e breis crevadis… Par fortune in chê pestadice nissun malan, pontadis di claut, scussadis di piel e pachis, tantis pachis (Pieri Somede dai Marcs, Ce sdrumade)
    2. (fig.) azion violente o cun efiets negatîfs o consecuence negative di une cierte azion o situazion:  tal 451 a son passâts i Uns: a àn brusade e ardude Aquilee! No je mai tornade sù come prin: e à cjapade une pache di chês…: no je mai rivade adore di tornâ a sistemâsi (Francesc Placerean, La nestre storie)
  2. s.f. colp dât cu la man vierte, cence volontât di fâ mâl:  un miedi, pôc prime di dâmi une pache su la spale, rassegnât a dâmi une diagnosi tumorâl, a mal veve dite che i vevi une fibre strambe (Renzo Brollo, Il sest sens de mê vite)
    Sin. pacade
  3. s.f. volte, moment che alc al sucêt:  «Dimi, cumò, Slabar ce pensial di fâ?» «Slabar?…» «Sì, propit Tite Slabar» «O crôt che, cheste pache, nol vueli movisi […]» (Maria Forte, La tiere di Lansing)
    Sin. colp , volte , viaç
  4. s.f. ande supierbeose, di superioritât:  un dai pecjâts origjinâi de scuele taliane, che nissun nol rive o nol vûl vuarî e je la pache nazionalistiche, centralistiche, che e fâs sparî ogni ricjece native (Antoni Beline, Un popul e la sô scuele)
    Sin. albasie , arie1 , borie , braùre , caghe , fumarie , pofardie , presunzion , pretese , scaghe , smafare , supierbie , bote1
Proverbis:
  • beâts i prins fûr che tes pachis
  • pachis di mari no fasin bote
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl