batude  /-ù-/  ba|tu|de  [AF]

  1. s.f. azion di bati, colp, ancje ritmât e ripetûtal scomence a dâi colps di gnûf al rôl. Cheste volte lis batudis i sameavin fuartis e ben centradis, ma in realtât no jerin miôr di chês di prime (Zuan Morsan, Il rôl); i pareve parfin che il falcet no i taiàs. E alore al decidè di dâi une batude (Riedo Pup, I furlans e la creance)
    1. sun o sensazion produsude de azion di batites stradis di fûr vie al dave une vôs al cjaval e chel al cresseve il pas cuntune batude nete tal cidin (Maria Forte, Il Bulo di Crodio)
  2. s.f. il bati o il jessi batût intun confront, intun scuintri, intune bataie e v.i.si jerin scombatûts pastôrs sapadins di une bande, e un trop di umign dal Cumieli, di chê altre, […] i plodars a vevin tirât sot une batude santissimade (Renzo Balzan, Il distin ledrôs dal dumbli Linc)
  3. s.f. il bati dal cûr o dal pols«Biele, biele, biele!», al zigave a mut dentri da la anime, a ogni batude di sanc tai timplis (Dino Virgili, Aghelusinte); ogni cûr / la sô batude, / ogni amôr / à la sô mude (Franco De Gironcoli, Elegie in friulano)
  4. s.f. pression su di un boton de machine di scrivi par bati un caratar e caratar che al ven cussì scritcuant che i rivavi a scrivi cualchi rie, sepi Diu parcè, al sparive dut: lis batudis che i fracavi, no jerin chês che i vevi fracât (Marisa Gregoris, L’ordenadôr); une cartele di 30 riis par 60 batudis
    Cfr. caratar
  5. s.f. frase di dialic, spec. intun toc di teatri, cine e v.i.i atôrs ae prove pal concors no àn pierdude une batude (Bepi Agostinis, Storie e cronistorie dal teatri in Friûl); si veve fermât, che no si visave plui nuie dal toc che i restave par finî la batude (Alviero Negro, La Passion)
  6. s.f. frase spiritosenol piardeve mai il so spirt e nancje nol sparagnave mai la batude da ridi (Riedo Pup, Moris di baraç - Il Strolic furlan pal 1967); jo o tabaiavi a manete, o cjantavin, o disevin batudis, o bevevin, o fumavin (Pauli Cantarut, I cjançonîrs)
    Sin. butade , botonade
  7. s.f. part di soiâr o di antîl o di altre struture li che e va a cometisi la puarte, la portele, il barcon e v.i.a scûr mi soi inçopedade inte batude de puarte (Pieri Somede dai Marcs, A proposit di miserie)
    1. part interne de cjampane là che al bat il banducel
  8. s.f. [TS] tecn. toc di len dal mulin, che si môf sù e jù intant che la muele e zire par fâ vignî jù i grans un pôc par volte
    Sin. scjassul
  9. s.f. [TS] mus. unitât di timp che sul pentagram si le rapresente dentri di dôs sbaris verticâlsnol covente che cheste part e sedi sunade tal esat numar di batudis segnadis (Zorç Cjanton, Pauli Cantarut, Par une guide a la musiche oniriche)
    Sin. misure
    1. (fig.) moment intune dade di timp individuadeil secont timp si vierç in continuitât cu lis batudis finâls de prime frazion (Marc Stolf, Udinese - Frosinone 3-2)
  10. s.f. azion di polizie o di militârs par cirî criminâi o nemîsAnton e Alexandr, comandants di un trop [di partigjans] che vie pe batude [fate dai nazifassiscj] al veve pierdût ogni contat cul rest dal Bataion, a deciderin di lassâ il Friûl par tornâ in Svuizare (Pieri Stefanutti, Daniel e i rus che a scombaterin cui partigjans furlans)
    Cfr. parade
  11. s.f. zîr che si fâs a domandâ alc di regâlil prin dì dal an a buinore, e in cualchi paîs ancjemò in vie pe gnot, i fruts o i coscrits a lavin ucant e vivant a la batude (Piera Rizzolatti, Bondì, bon an, deitmi la buine man!)
  12. s.f. sume di bêçs che si è rivâts a scuedial faseve il spachenapis e al zirave cuntune coce picjade te cinturie e al meteve dentri la batude (Andreina Nicoloso Ciceri, Jacun pitôr)
  13. s.f. [TS] ornit., venat. cjant di cierts ucieirusignûl benedet, tu tu mi âs cjantât batudis di passion la gnot passade (Dolfo Zorzut, El rusignûl); lontan si sint une batude di rusignûl (Emilio Nardini, Gnot di Mai)
  14. s.f. [TS] sport tal tenis, tal ping pong, tal volley e v.i., colp par meti in zûc la bale
    Sin. servizi
  15. s.f. licuit che al reste dopo di vê fat la spongjeruba buina, si sa, che a na fâs mâl, / cun batuda, calostra o cun bon seir (Bepo Rupil, Nons di ciertas pietanças che ai usava mangjâ una volta tal Cjanâl da Val Pesarina); la none e sbat la butilie de sbrume par fâ la spongje; la batude la bevarà il nono, par slizerî il sanc (Sergio Visentin, Viarte in mont)
    Sin. pignot
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • cui che al è scotât te meste al sofle te batude