mieç  /-è-/  mieç  [FO]

  1. adi.num., pron.num. che al corispuint a une des dôs parts compagnis che a puedin componi une unitât, ancje in sens aprossimatîflu veve tirât sù di frut un barbe predi, plevan dal paîs par mieç secul (Pieri Menis, Un muart su la strade); doi milions e mieç di agns indaûr [i ominidis] a àn scomençât a fâ sù struments di piere (Franc Fari, La evoluzion dal çurviel e de cussience tai vertebrâts); un di Talmassons al veve di fâ jentrâ a Udin [cence paiâ il dazi] plui di mieç purcit par une tratorie (Angelo Covazzi, Domandait al paron); mieze robe roseade des pantianis. Cuasi dut pierdût (Checo Tam, Sic transit gloria mundi)
    1. in plui che jenfri articul e sostantîf al pues jessi ancje prime dal articul definîttal doman il Judri al jere vignût jù pe vile, miezis lis cjasis sdrumadis (Catarine Percude, Lis aganis di Borgnan)
  2. s.m. ognidune des parts che, metudis adun, a formin un intîrdividi un miluç in doi mieçs
    Sin. metât
    1. (par anton.) mieç litri, spec. di alc di beviJacum si sentà tal solit puest e la parone cence domandâi nuie i puartà mieç di neri e une sope cu lis tripis (Angelo Covazzi, Il dint)
  3. s.m. pont che al è tal centri di alc, a metât tal spazi, tal timp, te cuantitâtal slargjà il tavaiuç a cuadris e al poià tal mieç il plat de fertaie (Riedo Pup, I furlans e la creance)
    Sin. metât
  4. adi. in locuzions che a indichin la part centrâl di alcRico Cragnulin al viveve te sô cjase a mieç Cjampeon (Meni Ucel, Credit); il segret al jere che cjase sô, un pressapôc a mieze cjase, sot di une planele rosse a jerin platâts i trê chilos di aur (Ivano Urli, Storie di Min); la zornade no podeve sei di miôr, une zornade di aur di mieç Setembar (Alan Brusini, Amîs come prime)
  5. adi. in funz av., par metâtla storie di Vera e je chê di une frute mieze russe e mieze ucraine (Ivano Urli, Storie di Vera); [par Carnevâl] al faseve une figurone un Tombin, un mataran di zovin, che al capitave vistût mieç di om e mieç di femine (Pieri Menis, Mascaris e… maraveis)
    Sin. metât
    1. dome par une part, no dal dut, un pôcsi cjalà ator, mieç inçussît, si tirà sù dal dut e si indi le (Fabian Ros, Il lôf); chei parsore Tarcint, di Sedilis par esempli a fevelin mieç par fate [un pôc par sclâf un pôc par furlan] (Josef Marchet, Un element fondamentâl dal moviment autonomistic)
  6. adi. par esprimi indeterminatece, incompletece, aprossimazionla vilie di Nadâl dal '16, sul front in Trentin […] e jere mieze fieste ancje in trincee (Riedo Pup, I furlans e la pâs); cuant che cheste gnove e fo cognossude a Vignesie, al mancjà pôc che si scjadenàs une mieze rivoluzion (Giovanni Pillinini, Zuan Batiste Cavedalis - Une vite esemplâr)
    Sin. cuasi
  7. s.m. fluit, sostance, ambient e v.i., là che al capite alc[la lûs] rifratade e trasmetude midiant di un mieç rifratôr trasparent e risulte almancul in part polarizade (Marisa Michelini, Alberto Stefanel, La polarizazion de lûs)
  8. s.m. ce che al covente par fâ alc, par otignî un risultât e v.i.la vuere, considerade no come un fat autonom, ma come la continuazion di une politiche cun mieçs diferents (Giovanni Pillinini, Zuan Batiste Cavedalis - Une vite esemplâr); la lôr volontât e je compagne identiche di chê dai fassiscj di îr, e i mieçs che a intindin doprâ e son chei istès (Josef Marchet, Ce che a vuelin)
    Sin. imprest1 , strument , mût , vie , maniere , strade
  9. s.m. sostance, bêçsl'artesan nol veve i mieçs par paiâsi un avocat di sest (Fabian Ros, L'om che al pierdeve pinsîrs pe strade)
    Sin. bêç , monede , patrimoni , sostance
  10. s.m. viôt mieç di traspuart i mieçs no catalitics no podaran circolâ, chei catalitics invezit a podaran zirâ dome se a àn la targhe cul ultin numar pâr (Redazion Radio Onde Furlane, Vinars trafic limitât a Udin)
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • a Madone des cjandelis, se al è nûl o sin fûr, se al è clâr a mieç Invier
  • a un mat, un mat e mieç
  • al è simpri mieç mont di vendi
  • barbe ben savonade e je mieze fate
  • cjamp sierât al è mieç coltât
  • cuant che la fam e je a mieç il cîl, la polente a sa di mîl
  • cul art e cul ingjan si campe mieç an, cul art e cul mistîr si campe l'an intîr
  • cul art e cul ingjan si vîf nome mieç an, cul art e la bausie si manten la massarie
  • cul art e cul ingjan si vîf nome mieç an, cul ingjan e cul art si vîf chê altre part
  • cul tignî cont si devente parons di mieç mont
  • Diu mieze zornade le passe a fâlis, e chê altre mieze a dâlis
  • domandâ al è mieç savê
  • il fûc al è mieze compagnie
  • il mont al è mieç di vendi e mieç di comprâ
  • in dutis lis robis une robe di mieç
  • la pipe e je une mieze compagnie
  • lavôr mieç fat al è biel finît
  • letare scrite e je mieze spedide
  • lune di brume mieze sute e mieze bagnade
  • mieze la robe e sta sot de lenghe
  • mieze la robe e sta te peraule
  • muîr e je mieze spese
  • om visât al è mieç armât
  • opare ben comandade e je mieze fate
  • par cognossi il furp, al vûl un furp e mieç
  • pecjât confessât, al è mieç perdonât
  • polente e formadi a mieze gjambe
  • robe cjatade, mieze robade
  • Sante Agnese, mieç fen e mieze spese
  • vueli in cime, vin tal mieç, mîl sul fonts