mieze lune    [CO]

  1. loc.s.f. aspiet de lune cuant che si le viôt iluminade dome a mieç o ancje mancul di mieço soi in rive al mâr tune splaze cuasi bandonade, plene dome di cocâi e pescjadôrs e e je la mieze lune a sud e il cîl seren (Checo Tam, Ingvild)
  2. loc.s.f. figure o struture in forme di semicerclilavorait e tirait la paste fine, taiant a mieze lune cuntune tace e cueieit i biscotins tal for cjalt in cinc minûts (Emilia Baldassarre, Ort e cusine)
  3. loc.s.f. [TS] milit., arch. struture difensive rinassimentâl, di forme arcade, plaçade fûr de cente di une fuartecemi alçai planc planc su la saracinescje, / e mi logai dentri inte mieze lune. / E sintint l'inimì, che jo jeri entrât / de il cûl indaûr, par fâ la ritirade (Ermes di Colorêt, I, 78)
  4. loc.s.f. timp che al corispuint plui o mancul a mieç cicli lunâr, vâl a dî plui o mancul dôs setemanisil miedi al veve dit che nol jere plui nuie di fâ. Lu vevin puartât a cjase e, dopo, par mieze lune, la Nande e jere stade dute un stricei di lagrimis (Maria Forte, La cjase dal Murat)
Components: