a mieç fra    [CO]

  1. loc.prep. par indicâ une posizion intermedie tra doi o plui ponts di riferimentdîsi peraulis lampidis come la aghe monde, e magari cualchidune e restave a mieç fra cûr e lavris (Maria Forte, Cjase di Dalban)
    Sin. a mieç jenfri
    Var. a mieç tra
  2. loc.prep. par indicâ une cundizion intermedie, che e pues condividi aspiets cun altris doi o plui elements materiâi o imateriâiil mulinâr ju veve sburtâts dentri vie, no prime di vê incrosade une voglade, a mieç fra la interogazion e la avertence (Franco Marchetta, Madalene)
    Sin. a mieç jenfri
Components: