meti in mieç [CO]
- loc.v. fâ stâ jenfri doi o plui elements: mi metin in mieç di lôr e jo cu lis mês gjambis o stentavi a stâur daûr (Pieri Somede dai Marcs, Gnot clare gnot scure)
-
loc.v.
fâ jentrâ intune situazion, intune discussion e v.i.:
no viôt parcè che nô sportîfs o vedin di sei metûts in mieç a cuistions politichis (Valentina Pagani, Chiara e smicje alt)
Sin. tirâ dentri