man  man  [FO]

  1. s.f. orghin dal cuarp uman che al forme la part finâl dal braç, furnît di dêts e articolât te conoleil gustâ al jere dibot pront, […]. Ducj si jevà in pîts, cualchidun al le fûr a lavâsi lis mans, altris si sentarin daurman (Agnul di Spere, Un de maiorance); Ricardo al jere ancjemò dulà che lu veve lassât, lu saludà cu la man (Carlo Sgorlon, Prime di sere); cu la man industriade, e alçà une ace par pesâle, e cjalà la stuarzidure (Maria Forte, La cotule di none Betilde); si voltà cu lis mans te sachete e al partì biel planc (Riedo Pup, Vigji Strassanît); il bandît al segne cu la pistole la cassefuart vierte […] i doi daûr dal bancon a jevin lis mans par aiar (Fabian Ros, La rambe)
    Cfr. dêt , palme , ledrôs
    1. [TS] anat. part anatomiche dal articul superiôr uman o di chel anteriôr di altris animâi, cun dutis lis struturis che a stan daspò de articolazion dal radi e dal carp[Homo abilis] al jere dal dut bipedi, cui dêts di mans e pîts plui curts e pôc adats a rimpinâsi sù pai arbui (Claudio Tuniz, Evoluzion umane: la sience e mostre i segrets des nestris origjins)
  2. s.f. (fig.) capacitât e maniere di doprâ chel orghin par fâ une ativitât, un lavôr, une opare artistiche e v.i.Varnîr Berg […] massime tai lavôrs in blanc e neri al à une manate sigure e svelte (Josef Marchet, Pitôrs di là de stangje)
    Sin. çate1
    1. autôr di alci scrits a son ducj cuancj di une man (Zorç Cadorin, Doi autografs di Toni Broili framieç dai manuscrits furlans di Berlin conservâts a Cracovie)
  3. s.f. cuantitât di robis che e sta intune manogni an il paron al sacrificave pai puars dal paîs une man di pan e un acuilin di arint (Riedo Pup, Vergjilio)
    Sin. grampade , grampe
    1. cuantitât no ben determinadema il contadin dal paîs che da une man di agns al è usât a vedêlu [il cocolâr sec] al rispuint: - Lassait che e vegni la rosade di sant Zuan! (Catarine Percude, La rosade di sant Zuan); furlans, o soi impegnât / par doman di lâ a sagre a Cividât. / Son dei parincj e amîs, / che da une man di dîs / mi mandin a invidâ (Pieri Çorut, Voi a Cividât)
  4. s.f. passade di vernîs o colôral jere un lavôr mostro a tignî nete chê tutubie e a dâ une man di blanc a chei mûrs di cjalin, che lu refudavin (Maria Forte, La tiere di Lansing); i de une man di colôr ae mobilie (Carlo Sgorlon, Prime di sere); a jerin vignûts forestîrs cun cjalcine e pinei. A segnarin une linie blancje: un al deve la prime man e un altri al ritocjave la strisse (Tarcisio Venuti, La cjase di Toni)
    Sin. passade
  5. s.f. intai zûcs di cjartis la fase che si son dadis dutis lis cjartisGusto al saveve di vê il capon (la briscule) a la ultime man e cun chel a jerin 59 ponts (Checo Tam, Se ti perdi tuo danno)
    Sin. zîr , rai1
  6. s.f. (fig.) il judâ o il jessi judâtEliseo al sburtà il cjaruç tal curtîl, pensant che par discjariâ il spolert al varès vût bisugne di une man (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
  7. s.f. (fig.) in metaforis par segnâ cui che al è proprietari, paron e v.i.cussì o sai in ce mans che e finìs la mê puare tiere (Maria Forte, La tiere di Lansing); su la Tiereferme al jere ancjemò in mans venezianis il fuart di Marghera (Giovanni Pillinini, Zuan Batiste Cavedalis - Une vite esemplâr)
  8. s.f. (fig.) pal solit in costruzions cun "di" e un ordenâl, par dî che une robe no je gnove ma e ven doprade dal secont, tierç e v.i. parone à cumbinât di comprâ la machine, une fiat 500 di seconde man (Mario Beltramini, Jo e Graziella); une motociclete di no si sa tropis mans, ma biele e sflandorose (Antescûr, Il svol dal Falcone)
    1. ancje par definî un nivel di vicinance o lontananceal jere simpri un Loredan, un Marin o un Venier, che a vignivin de lagune: e che a jerin nevôts o cusins di seconde o tierce man dai sorestants di Udin, Osôf e Palmegnove (Alan Brusini, Come tai romançs)
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • a impaçâsi cui fruts, si fâs lis mans di mierde
  • al è mâl dâ vie cu lis mans e cirî cui pîts
  • al è miôr un solt in man che no un stât par aiar
  • al vâl plui un pan sudât che no une man di chel robât
  • al vâl plui un uciel in man che no cent par aiar
  • bisugne dâsi lis mans ator e no spietâ la mane dal cîl
  • cuant che la polente e je piçule, tenti la tô fete in man
  • cui che al bute vie cu lis mans i tocje a cercjâ cui pîts
  • cui che al bute vie cu lis mans i tocje di cirî cui pîts
  • cui che al scherce di man al scherce di vilan
  • cul messedâ l'ont a restin lis mans onzudis
  • cuntune man sole no si rive nancje a bati lis mans
  • de man di Diu no si scjampe
  • i umign a son tant che i dêts des mans
  • il brâf contadin al semene cu la man e no cul sac
  • il cristian al à di fânt di ogni man
  • il Signôr al à la man lungje
  • il traditôr al trai il clap e al scuint la man
  • in cent mil par un fasan a àn la cane pronte in man
  • l'uciel in man al frut, la surîs in bocje al gjat, lis disgraciis in man al avocat
  • la justizie e à lis mans lungjis
  • larc di bocje, strent di man
  • man frede, cûr cjalt
  • miôr misurâ che no vê des mans di chei altris
  • miôr un pan sudât che no une man di chel robât
  • miôr un uciel in man che no dîs sul arbul
  • o ai dîs dêts tes mans e se mi tai il plui piçul, mi dûl
  • ogni plat il so savôr, ogni man il so lavôr
  • pluitost di fâi ben a un vilan, spuditi te man
  • Sant Bastian cu la viole in man
  • Sant Florean cul spi in man
  • se Diu al vûl, bisugne rispietâ la sô sante man
  • se si da la man bisugne dâ ancje il braç
  • se tu sês cristian, cjapilu sù cu la man
  • tal paîs dai laris la man su la borse
  • te robe dal comun nol preste man nissun
  • une man e lave chê altre e dutis dôs a lavin la muse