trucâ1
tru|câ
[CO]
-
v.tr.
bati, dâ un colp a alc o a cdn., in gjenar in maniere lizere, ancje ripetude:
par rivâ sul balcon, le veve trucade sence volê. Jê e veve vût un scjas (Gianni Gregoricchio, Lilie);
lui i cisiche ta la orele, / la truche cul comodon (Francesca Marini Barnaba, La file);
truchìn lis tacis, ducj in ligrie: / e ce meracul che fâs la vît! / Tignint la boce par companie, / mai no ven la ore di… tirâ il pît! (Toni Deluisa, Fasìn un brindis!)
Sin. pocâ
, urtâ
, petâ
, bati
, stossâ
, stocâ2
, trussâ
, colpî
-
v.tr., v.intr.
bati o lâ a bati ancje cun fuarce:
colant e truche il cjâf tune cjadree (Carlo Tolazzi, La salamandrie tal fûc);
al era cuiet coma un agnel. Ma ancja i agnei a truchin, ogni tant (Pieri Nonis, Don Candido: l'unto del Signore)
Sin. petâ
, sbati
, dâ cuintri
, pocâ
, urtâ
, lâ intor
, bati
, trussâ
-
v.tr.
[CO]
stuzigâ, provocâ:
tornait pûr, bambins cjârs, / tornait, se par chest viars / il vuestri diaul us truche! (Giuseppe Dondo, Il nestri alarme del 1848)
Sin. stuzigâ
, tirâ
, sburtâ
, tiziâ
, uçâ
, stiçâ
, pocâ
-
v.tr.
(ancje ass.)
vê un rapuart sessuâl cun cdn.
Sin. doprâ
, montâ
, taconâ
, fotâ
, sfotâ
, guâ
, spenzi
, fracâ
, futiçâ
, foti
, dâ di spente
, cjalcjâ
, çoçolâ
, parâ sù
, sburtâ
, trussâ
, dâ une guade
, dâ une sdrondenade
, dâ une remenade