trucâ1  tru|câ  [CO]

  1. v.tr. bati, dâ un colp a alc o a cdn., in gjenar in maniere lizere, ancje ripetudepar rivâ sul balcon, le veve trucade sence volê. Jê e veve vût un scjas (Gianni Gregoricchio, Lilie); lui i cisiche ta la orele, / la truche cul comodon (Francesca Marini Barnaba, La file); truchìn lis tacis, ducj in ligrie: / e ce meracul che fâs la vît! / Tignint la boce par companie, / mai no ven la ore di… tirâ il pît! (Toni Deluisa, Fasìn un brindis!)
    Sin. pocâ , urtâ , petâ , bati , stossâ , stocâ2 , trussâ , colpî
    1. v.tr., v.intr. bati o lâ a bati ancje cun fuarcecolant e truche il cjâf tune cjadree (Carlo Tolazzi, La salamandrie tal fûc); al era cuiet coma un agnel. Ma ancja i agnei a truchin, ogni tant (Pieri Nonis, Don Candido: l'unto del Signore)
      Sin. petâ , sbati , dâ cuintri , pocâ , urtâ , lâ intor , bati , trussâ
  2. v.tr. [CO] stuzigâ, provocâtornait pûr, bambins cjârs, / tornait, se par chest viars / il vuestri diaul us truche! (Giuseppe Dondo, Il nestri alarme del 1848)
    Sin. stuzigâ , tirâ , sburtâ , tiziâ , uçâ , stiçâ , pocâ
  3. v.tr. (ancje ass.) vê un rapuart sessuâl cun cdn.
    Sin. doprâ , montâ , taconâ , fotâ , sfotâ , guâ , spenzi , fracâ , futiçâ , foti , dâ di spente , cjalcjâ , çoçolâ , parâ sù , sburtâ , trussâ , dâ une guade , dâ une sdrondenade , dâ une remenade