parâ  pa|râ  [FO]

  1. v.tr. dâ une difese, une protezionla tô femine e restarès di bessole intune cjase che no cognòs, cu lis cugnadis prontis a sgrifignâle. E no stâ fâ calcul su la mame, che no rivarès a parâle dal dut (Gianni Gregoricchio, Trê feminis); un popul unît […] al à ancje la fuarce di sielzi la sô politiche, che lu pare des prepotencis di chei altris (Adrian Cescje, Memoriis di politiche linguistiche)
    Sin. protezi , sostignî , salvâ , vuardâ , difindi
    Var. daparâ
    1. (fig.) dâ une justificazion, une scusejê e taseve, puare, ma e rumiave dentri di se chel displasê, […] scuasit par cjatâ un cjaveç, un rimpin par parâ chel frut che jê e veve simpri dongje il cûr (Franca Mainardis, Aiar di cjase)
    2. fâ di ripâr, di protezion, spec. rispiet a alc che si môf, a un element naturâl e v.i.la ombrenone a rîs naranç e ciespe nus pare da la aghe (Arturo Feruglio, Viaç a Vignesie); al jere di vuardie su chê alte e lungje montagne cun chês scarpis un fregul largjis e chel vistît che lu parave pôc dal aiar (Checo Tam, Just, cence di)
      Sin. difindi , protezi
      Cfr. tignî
  2. v.tr. fâ cuintri aes flamisal à trat saete su la stale di Beltram, o jerin in cuatri a parâ il fûc cul seglot (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini)
  3. v.tr. (ancje ass.) intal balon, tal hockey e in altris sports di scuadre, di portîr, fermâ o sburtâ vie la bale o il disc cuntune parade[l'atacant] al tire çamp, ma il puartîr blanc e neri le pare cuntun pît (Marc Stolf, Lazio - Udinese 1-3)
  4. v.tr. sport inte scherme, te boxe e tai sports di lote, fermâ o scjuvî un colp, un assalt
    Sin. evitâ , fermâ , scjuvî
  5. v.tr. mandâ, obleâ a lâ, a movisi cu la fuarce fisiche[Zuan] al saltave fûr par denant, par parâ a durmî «la baronie». La «baronie» o jerin ancje nô che o corevin daûr aes lusignis (Maria Forte, La rive di Sant Pieri); "Viodêt che no vebi robât alc; fasêt il visaperto". I cjatin i tocuts di tele par doi peçots. "Us aio dit jo? Paraitle là jù te stale!" (Andreina Nicoloso Ciceri, I trê cjadreons - Racconti popolari friulani I); [i Cuâts e i Marcomans] a son rivâts fintremai tes regjons adriatichis, assediant Aquilee e sdrumant Opitergium, prime di jessi tornâts a parâ di là de Donau (Mirta Faleschini, Stefano Magnani, Aldo Candussio, Gaetano Vinciguerra, Protostorie e storie romane in Friûl)
    Sin. sburtâ ipon. , sbruntâ ipon.
    1. mandâ vieil dì des gnocis la mari e mande la biele fiastre a parâ passaris tal forment (Andreina Nicoloso Ciceri, La fie e la fiastre - Racconti popolari friulani I)
    2. mandâ indevant bestiis dumiestiisGjigjon al butà parsore pale e trivel, al imbrancà scorie e redinis e al scomençà a parâ par lâ fûr de Tor (Dino Virgili, Il cjaradôr des animis)
    3. [TS] venat. fâ in maniere che il salvadi al ledi di une bande buine pal cjaçadôroseladôrs di cuaiis, / il timp al va a proposit; / dut sta che tal parâlis / no fais cualchi sproposit (Pieri Çorut, Oseladôrs di cuaiis)
  6. v.tr. ridusi intune cierte situazion o cundizionsalacor a son bogn di dîus che lis regjons a parin in tocs la nazion (Josef Marchet, Lôr no molin e nô no molìn); i someave un om che al saveve il so fat, ma e se dopo i parave in malore miârs di francs di materiâl? (Carlo Sgorlon, Prime di sere); al veve parât a sbrendui il bleon (Amedeo Giacomini, Tal ospedâl)
  7. v.tr. ornâ cun paramentsparâ la glesie pe sagre
    Sin. aparâ , furnî , ornâ
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • ce che al pare il frêt al pare ancje il cjalt
  • il mâl de piere al pare in malore
  • lis macis di Zenâr la buine filandere e à di parâlis a ponâr
  • no stâ taiâ l'arbul che ti à parât de ploie
  • ogni pît tal cûl al pare indenant