parsore  /-ó-/  par|so|re  [FO]

  1. prep., av., adi.inv. al segne la posizion di alc metût suntun supuart o su di une base:  Rosute e slargjave il mantîl di fieste su la taule, e parsore e meteve in rie lis tacis (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve); o cjati un mûl di un dodis agns, sentât cu lis gjambis torcoladis parsore il muret dal sagrât (Nadia Pauluzzo, La cjasute di Maniaie)
    Sin. insom , su1 , sù , sore , disore
    1. (fig.) al segne fonde teoriche, sostegn morâl e v.i.:  il moviment autonomistic furlan al è vignût sù parsore di fondamentis storichis e glotologjichis (Josef Marchet, Un element fondamentâl dal moviment autonomistic)
  2. prep., av., adi.inv. intor e a contat cun alc:  al procurave di smondeâ la armidure cuntun straç, par gjavâi il sporc parsore (Gianluca Franco, Re Ricart in Friûl)
    Sin. su1 , sù , sore , intor , disore
    1. ancje par segnâ la posizion suntun o intun supuart di scriture, piture e v.i.:  al viodè un cartel cuntune scrite parsore: «Scuola Media» (Nadia Pauluzzo, Il bintar)
    2. (fig.) par indicâ une incombence, un pericul, une menace e v.i.:  un altri an nus sta parsore: / oh Signôr, cui po savê? / Ma il doman al mi fâs pôre / plui di îr e plui di vuê (Ercole Carletti, Sante Luzie di guere); il stes pericul - ce plui ce mancul fuart - al sta parsore e al scjafoie lis lôr libertâts politichis (Josef Marchet, Europe regjonaliste)
  3. prep., av., adi.inv. par segnâ posizion plui alte a pet di alc ancje cence contat:  il soreli, che al jevave sù pegri parsore la culine, al pareve che nol rivàs adore di iluminâ chel mont (Pieri Menis, Sul agâr)
    Sin. su1 , sù , sore , disore , adalt
    1. ancje par segnâ une posizion di anterioritât intun test:  se e je vere la definizion che o vin dade parsore, no ‘nd è dubis su la esistence di un popul, une etnie, une nazion furlane (Adrian Cescje, Memoriis di politiche linguistiche)
      Sin. sore , disore , prime1 , prin , adalt
  4. prep., av., adi.inv. (fig.) in posizion plui alte in prioritât, jerarchie, responsabilitât, control, domini, disponibilitât economiche e v.i.:  chê Crôs finalmentri, che je la Arme, che nobilite i Vescui parsore ducj i zintîi umign di chest mont (Zuan Batiste Galeri, La Via Crucis in furlan); se no si po infidâsi dal personâl di un ufici, parcè si varessial mo di infidâsi dal personâl di chel altri che i sta parsore a controlâlu? (Josef Marchet, Jerarchie)
    Sin. su1 , sù , sore , disore , adalt
  5. prep., av., adi.inv. par segnâ une posizion a nivel, altece o altitudin superiôr:  o jeri in Meledis, sun chê mont parsore Paulâr (Ercole Carletti, L'amôr vieri)
    Sin. su1 , sù , sore , disore , adalt
    1. par segnâ une posizion plui setentrionâl:  i popui che a rivarin in Friûl dal Orient, a passarin dibot simpri fûr pe Basse, pocjis voltis parsore Udin (Josef Marchet, Cuintristorie dal Friûl fin sot la Italie)
    2. par segnâ une posizion plui a mont:  tal '64, cognossude la rivoluzion dai furlans parsore Spilimberc, pre Josef Sepulcri […] al cjarie la doplete, si implenìs lis sachetis di cartatucjis e vie pai cjamps (Arturo Feruglio, I stivâi di Zuan Batiste)
    3. tal plan alt di un edifici:  Saveri al tornà abàs. «Nissun nancje parsore» al disè (Franco Marchetta, Il numar 1089)
  6. av., prep. par introdusi un complement di argoment:  Checo lu mandà a clamâ nome par rispiet e par educazion, che, resonant parsore, no coste nuie (Riedo Pup, Il compromesso); un altri dai siei discors preferîts al jere parsore i sants de Tebaide (Carlo Sgorlon, Il dolfin)
    Sin. su1 , sù , sore , disore
  7. prep., av., adi.inv. par segnâ un limit di numar, cuantitât, misure, valôr e v.i.:  di vite, se ben che e ves di jessi parsore i cuarante, e jere ancjemò sutile (Carlo Sgorlon, Il dolfin); la nestre orele no percepìs suns parsore i 15 KHz (Valentino Castellani, La societât de informazion: cirint lis origjins)
    Sin. sore , disore , oltri , plui inlà , plui inlà di , di là , di là di
  8. prep., av. par segnâ un compens, un premi, une paie e v.i.
    Sin. in cambi , in compens , sore
  9. prep., av. par segnâ une zonte, ancje in mût enfatic:  fats i conts mi parè di convenience, / parsore il so salari, / di butâi cuatri copiis del lunari (Pieri Çorut, Il Strolic furlan par l'an 1830); e ce fasìno cumò? Ce caz fasìno, sango bastart! Che parsore nus àn ancje freât la machine! (Stiefin Morat, Donald dal Tiliment)
    Sin. in plui , sore , di prionte , cun di plui , dongje , di sore plui , ancjemò , inmò
  10. s.m.sing. part alte, zone alte, part di alc che e je adalt:  al è come se l'autôr al ves scrupulât che il teren là che al poiave i pîts al fos il parsore di une miniere (Laurin Zuan Nardin, Recension di Memoriis platadis)
    Sin. disore , sore
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • bisugne lassâi fâ a chel che al è parsore dai cops
  • no je rabie parsore di chê des feminis
  • no si po vê piel e piore e lane parsore
  • o tart o adore la bausie tant che il vueli e ven parsore
  • parsore il nûl al è simpri seren
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl