flandogne /-ò-/ flan|do|gne [BF]
-
s.f.
robe no vere, afermazion contrarie ae veretât:
"Ma cui ti ha contat chistis flandognis?" (Francesco Leitenburg, Un truc di gnove date)
Sin. bale , bufule , buride , buridon , falsetât , fanferie , bagule , flandrine , flabe , fandonie , fote , implant , invenzion , lasagne , luianie , naine , sbarade , sflandocje , sflandogne , sflocje , stoc2 , strambolot , trombonade , bausie1 , balote