businâ  bu|si|nâ  [AF]

  1. v.intr., v.tr. mandâ fûr la vôs une vore a fuart, sedi cun peraulis che dome cun viers o sunsûrs, par clamâ, laudâ, protestâ, cridâ e v.i."Tasêt us prei, Zaneto, no stait a businâ. Us sintin une mie lontan" (Anute Fabris, A passe la scalmane); o smicji in chel, intal scûr, chescj doi Istrians spiçâ lis orelis, sledrosâ i voi, fâ un salt a çopedons fûr dal jet e prime planchin e po simpri plui fuart businâ "siamo liberi, siamo liberi!" (Ivano Urli, Storie di Min)
    Sin. berlaçâ , ciulâ , craçâ , cragnâ , cridâ , cuarnâ1 , disgosâsi , fâ vôs di Atile , fricâ , sbardaiâ , scriulâ , spampanâ , tambarlâ , tampiestâ , trombonâ , ucâ , urlâ , vosonâ , vuacâ , vuicâ , zigâ , sberlâ , vosâ , berlâ , sberghelâ
    1. ancje di bestie, di element naturâl, di machine e v.i., fâ un sunsûr fuarti lamps a sclapavin fûr par fûr il cîl plen di nûi, che a corevin a balons bas e neris, puartâts vie dal aiar. I pins dal bosc a sunsuravin businant tant che une discjadude di aghe (Pieri Menis, Il burlaç); difûr la montane e businave fis, cence padin (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve); al sintive businâ une motorete che e vignive indenant (Carlo Sgorlon, Prime di sere)
  2. v.intr. soredut dai insets, fâ un sunsûr çondar o vibrât e continuât, plui o mancul fuart, cu lis alispo dopo a lerin tal ort: lis âfs a businavin tai bôçs (Pieri Somede dai Marcs, La sûr)
    Sin. bruî , burlâ , cisâ , ruzâ , sbisiâ , 'siminâ
  3. v.intr. des orelis, vê la sensazion di un sunsûr fuarte sudant el cerneli, e businant le aurelis, e tarlupant i vuoi, e sfreidant el nâs, e strenzint le masselis, e flapint i lavris (Zuan Batiste Donât, Testamint di barba Pisul Stentadiça, con la sentenzia del stalent sêr Prudentul Striçaleçs da Coder); mi sintivi a businâ lis orelis come se o fos vignût jù incorint de montagne alte (Carlo Sgorlon, Il dolfin)
    Cfr. sivilâ
  4. v.intr. di pinsîr, ricuart, robe sintude e restade te memorie e v.i., fâsi sintî a fuart, ancje conturbantil carûl di chest pensîr al tacà a businâi tal cjâf (Stiefin Morat, Claps); al cirive di tornâ a indurmidîsi, ma da râr al rivave; i businavin tal cjâf lis peraulis di Line (Roberto Ongaro, Cretevierte)
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • cuant che a businin lis moscjis di Zenâr, slargje il braç piorâr; cuant che a businin lis moscjis di Fevrâr, strenç il braç piorâr
  • cuant che al busine il fûc, forescj in cjase
  • cuant che il fûc al busine: o forescj o amîs a puartâ pueste
  • se al busine il fûc: o forescj o contrescj