subite  /-ì-/  su|bi|te  [FO]

  1. av. tal prin moment, cence che al passi timp o passant une vore pôc di timp di cumò o di un moment che si cjape di riferimentdisìnlu subite: nol è di crodi che, in dì di vuê, lis peraulis dai umign di guvier a sedin impegnativis (Josef Marchet, Ai beduins sì a noaltris no); e scjampe in cjase, i siere subite il bec a sô mari cuntun «Tu no stâ dî nuie» e si siere in cjamare (Cristina Noacco, Faliscjis)
    Sin. a la biele prime , besclet , biel sclet , cumò , cumò cumò , dal imediât , dal moment , dibot1 , dibote , di fic , di fichet , di ficon , di presse , di prin intro , diret , diretîf , di strade , dit e fat , di tire , imbote , intun sclop , prest , sclet , svelt , tic e tac , daurman
    Var. subit
    1. dongje di altris indicazion di timp, par rimarcâ la imediateceil moviment autonomistic furlan, nassût subite dopo la liberazion, al è lât indenant par plui di un an e mieç, cence cjatâ ni un consens plebissitari ni fuartis ostilitâts (Josef Marchet, La ore decisive)
      Sin. a pene , juste
    2. a pene dopo di vê fat une cierte azional pensà di lâ in cjase de pueme, a fermâle; e al decît par un martars di sere, subite cenât (Meni Ucel, Rosaris)
      Sin. a pene , juste
  2. av. in pôc timp, dentri di pôc timp tal futûr«Un moment», al rispuindeve Nibale sossedant, «vait voaltris, intant, che jo o rivi subite. Nol colarà mighe il mont!» (Meni Ucel, Orazions); o sin subite in Avost, e di chestis votazions che, secont la Cjarte Costituzionâl, a varessin di vignî dentri dal an, a Rome no si fevele ni pôc ni trop (Josef Marchet, Votazions regjonâls)
    Sin. dal imediât , dal moment , daurman , a colp , intun lamp , imbote
  3. av. in prossimitât imediade ancje intal spazi o intun ordin logjicsi sintive a rivâ lis fantatis che a jerin subite daûr (Pieri Menis, Chei di Muraie); la famee e je la situazion plui impuartante dal aprendiment linguistic […] e subite daspò e ven la scuele (Adrian Cescje, Memoriis di politiche linguistiche)
    Sin. a pene , juste , imbote
Polirematichis e espressions idiomatichis