diret  /-èt/  di|ret  [FO]

  1. p.pass., adi. viôt direzi , viôt direzisi
    Var. direzût
  2. adi. che al vûl o che al à di lâ di une cierte bande:  al lassà la ostarie diret viers la cjase di siôr Dree (Roberto Ongaro, Cretevierte)
  3. adi. che al è indreçât a un obietîf o a un fin specific, che al è fat a favôr di cdn. o di alc:  i doi materiâi, chel diret al insegnant e chel pensât pal student, a son in realtât une propueste didatiche e di aprendiment uniche (Luigina Di Giusto, Andrea Guaran, Mauro Pascolini, La culine furlane)
    Sin. smicjât , specific , indreçât , dedicât , destinât
  4. adi. che al va te maniere plui curte di cualchi bande:  al crodeve che il passaç al partìs dal palaç e al rivàs diret te nestre cjamare (Checo Tam, Ombris)
    Sin. dret
    1. di lûs, che e rive cence jessi rifletude o parade:  e tacà la rive ta la ombre frescje des cjasis, po, parsore, e tornà te batude direte dal soreli (Maria Forte, La tiere di Lansing)
      Sin. dret , plen
    2. ancje cun valôr di av.:  a buinore al jevà e, subit fat di gulizion, al le diret là che si jere proponût di lâ: in cjase di Turo Malet (Roberto Ongaro, Il muc)
      Sin. dret
  5. adi. (ancje fig.) cence ostacui, interuzions o robis che sedin tal mieç rispiet a un altri element:  [il tor] al poiave diret sul mûr de façade (Maria Forte, La rive di Sant Pieri)
    Sin. dret
  6. adi. cence intermediaris, ancje in funzion di av.:  e je stade presentade une vuide ae vendite direte tes aziendis agriculis in provincie di Pordenon (Elena Zanussi, La gnove maniere di comprâ verdure in Friûl); Zuan al tignive a ments dut e, dispès, al tratave diret cun Herr Müller che, aromai, si fidave di lui come dal Moro (Maria Forte, La tiere di Lansing); [la societât medievâl] no si fondave su di un implant di podê teritoriâl ma su rapuarts direts di om a om, struturâts in forme jerarchiche piramidâl (Fabian Ros, La invenzion dal stât)
    Sin. dret
  7. adi. che al à une relazion strente cun cdn. o alc:  i ‘Verdi Arcobaleno' in sumis a forin i erêts plui direts di Democrazie Proletarie dal Friûl (Adrian Cescje, Memoriis di politiche linguistiche)
    Sin. prin
  8. adi. caraterizât di une comunicazion sclete, li che si disin lis robis a clâr:  il "Siôr Turo" […] al veve un rapuart sclet e diret cui lavoradôrs (Lorenzo Marcolini, La invenzion dal vueit inte lampadine di Turo Malignani. Storie, gnovis ipotesis e atualitât)
    Sin. dret , franc , sclet , viert
  9. s.m. [CO, TS] fer. ancje adi., tren che al va plui a planc dal esprès, che al fâs plui fermadis:  il diret al cangjà un fregul la imburide e un machinist al tirà un pacut involuçât ret la puarte dal casel: al jere un regâl di ducj i ferovîrs pal fi di Guri caselant (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve)
  10. s.m. [TS] sport tal pugjilât, colp frontâl dât cu la man plui fuarte:  une cumbinazion jab jab, diret tal stomi
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl