Dizionari de Lenghe Furlane

lâ a fâ mantiis di bocâl    [CO]

1. loc.v. (coloc.) murî:  ognidun di nô, zovin o vieli che al sei, al à di pensâ che vuê un an si po jessi tal numar di chei che a saran lâts a fâ mantiis di bocâl (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini); vêso cognossude, voaltris, Luzie la pavone? Eh, e sês zovins!… E po ancje jê a cheste ore e sarà lade a fâ mantiis di bocâl (Arturo Feruglio, Polente e uciei)
   Sin. murî , lâ , lâ cun Diu , passâ , spirâ , lâ cun Gjo , lâ in chel altri mont , lâ in cîl , lâ in paradîs , lâ a fâ tiere di citis , lassâ la sedon , lâ a sintî cjantâ i grîs , crepâ , sclopâ , dâ un sclop , dâ un ton , tirâ sù i scarpets , tirâ il pît , tirâ i sghirets , tirâ la ghete , tirâ la sgripie , tirâ la gjambe , distirâ i cracs , lâ a fâ la spie al farc , lâ a fâ tiere di bocâi , finî di patî , lâ a supâ lis lidrîs pal poc , lâ al Creatôr , lassâ la piel , lâ a mangjâ il lidric pal poc , lassâ la scudiele , lassâ la scusse , tirâ i stivâi

Components:

• bocâl s.m.
• fâ v.tr., s.m., v.intr.
• lâ v.intr., s.m.sing.
• mantie s.f.