calâ  ca|lâ  [AF]

  1. v.intr. deventâ plui piçul, debil, minôr, mancul numerôs e v.i.Udin duncje, l'an passât, al è calât di 535 animis (Riedo Pup, Murî di fam cui camarins plens); la religjon e je daûr a calâ, soredut de bande dai zovins (AAVV, Sul florî); cul passâ dai agns il so interès pe sessualitât al calave (Franc Fari, Il cjâf dai furlans)
    Sin. lâ al mancul , ridusisi , sbassâsi , scurtâsi
  2. v.tr. fâ deventâ plui piçul, debil, minôr, mancul numerôs e v.i.parcè vuelino fâ chescj Comuns? Par calâ lis gjambadoriis de burocrazie o par zontânt di altris? (Giorgio Ferigo, Aghe e democrazie); un siôr di chei che san fâ il so interès / a la massarie l'ûl calâ il salari (Pieri Çorut, Il Strolic furlan par l'an 1828)
    Sin. ridusi , sbassâ , scurtâ , staronzâ , taiâ , butâ jù
  3. v.tr. (ancje fig.) meti, movi o fâ lâ jù, dâ dal alt al bas e v.i.e inesorabil, cala una altra paca (Zuan Josef Busiç, La Eneide di Virgjili); un cont al è se la autonomie e ven calade dal alt, un altri se e ven de iniziative di un popul che al sburte e al à une cussience che dome cul autoguvier si pues lâ indevant (Walter Tomada, Autoguvier cuntune Regjon lizere)
    Sin. butâ jù , meti jù , poiâ , molâ , sbassâ
    1. (fig.) puartâ intun ciert contestun gjornâl al à di vê une sô idee di fonde […]. Al à di vê ancje la inteligjence di calâ cheste idee astrate, prejudiziâl, inte realtât concrete in moviment (Antoni Beline, Une lûs e une vôs che a durin di mieç secul)
  4. v.intr. lâ intun puest plui bas, plui meridionâl o ancje plui dongjela aghe e calave: e incà e inlà la tiare e rideve bielzà resuride tal soreli (Dino Virgili, Il cûr te tiare); Atile une biele dì al cale in Friûl cun dute la trupe e al scombat in Aquilee (Arturo Feruglio, Viaç a Vignesie)
    Sin. rivâ jù , vignî jù
    1. di un cuarp celest, svicinâsi tal so moviment aparent al orizont o lâ sot dal orizontil soreli al jere calât daûr la mont (Roberto Ongaro, Cretevierte)
      Sin. sbassâsi , lâ a mont1 , tramontâ
  5. v.tr. [TS] artes. (ancje ass.) inte gucje, ridusi il numar des maiis o sierâ une maie, ancje ass. o sfidi jo, culì bisugnave calâ un pont, tu âs sbaliât di contâ (Pieri Somede dai Marcs, Il prossim)
Proverbis:
  • il mont al è fat a scjale: cui che al va sù e cui che al cale
  • il mont al è fat a scjale: cui cres e cui cale
  • il mont al è fat a scjale: un pôc si cres e un pôc si cale