çurulît  çu|ru|lît  [CO]

  1. adi. che al à bevût avonde alcolics, che al tache a jessi cjoc
    Sin. becât , becât sot di une ale , bevût , çuvit , imbarlumât , imbarlumît , imberlît , imbramît , impiât , incarburât , inceât , incerât , incjocât , inçussît , inevreât , invreasât , madûr , vreasât , vreâs , in bale , in plene , momât , plen , plomp2 , carburât , cuet1 , cjoc , grîs , muardût dal cjan neri , pontât , pontât tune ale , taront , ticât , çuful , implombât , in briscule , strissulât , stonf , inçurulît
  2. adi. che al è cjapât di strache o di une sensazion, emozion, passion, maravee e v.i. che i impedissin di resonâ bençurulît, cui voi spalancâts, al cîr di rindisi cont di ce che al à a pene finît di lei, ma nol rive adore a tirâ fûr il gri de buse (Osiride Secco dai Juris, Un cjar di blave pal Digo); il diretôr al va vie tes corsiis e Dree al reste impastanât. […] Al somee çurulît. Al sta pensant (Checo Tam, Ecstasy); chel fantat al è çurulît ta chê fantate (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
    Sin. cjoc , incjocât , imbarlumât , imbarlumît , imberlît , inceât , inçussît , inevreât , madûr , cuet1 , instupidît , inçurulît