çurulît
çu|ru|lît
[CO]
-
adi.
che al à bevût avonde alcolics, che al tache a jessi cjoc
Sin. becât
, becât sot di une ale
, bevût
, çuvit
, imbarlumât
, imbarlumît
, imberlît
, imbramît
, impiât
, incarburât
, inceât
, incerât
, incjocât
, inçussît
, inevreât
, invreasât
, madûr
, vreasât
, vreâs
, in bale
, in plene
, momât
, plen
, plomp2
, carburât
, cuet1
, cjoc
, grîs
, muardût dal cjan neri
, pontât
, pontât tune ale
, taront
, ticât
, çuful
, implombât
, in briscule
, strissulât
, stonf
, inçurulît
-
adi.
che al è cjapât di strache o di une sensazion, emozion, passion, maravee e v.i. che i impedissin di resonâ ben:
çurulît, cui voi spalancâts, al cîr di rindisi cont di ce che al à a pene finît di lei, ma nol rive adore a tirâ fûr il gri de buse (Osiride Secco dai Juris, Un cjar di blave pal Digo);
il diretôr al va vie tes corsiis e Dree al reste impastanât. […] Al somee çurulît. Al sta pensant (Checo Tam, Ecstasy);
chel fantat al è çurulît ta chê fantate (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
Sin. cjoc
, incjocât
, imbarlumât
, imbarlumît
, imberlît
, inceât
, inçussît
, inevreât
, madûr
, cuet1
, instupidît
, inçurulît