mateâ  ma|te|â  [AF]

  1. v.intr. jessi mat o deventâ mat o compuartâsi come un matdone Pine, dopo cualchi setemane che si cjatavin in chê cjase, e començà a mateâ, a «dâ i numars», e diseve la int (Pieri Menis, Chei di Muraie)
    Sin. çavariâ , deventâ mat , batile
  2. v.intr. passâ il timp in zûcs o divertiments o disint robis pôc seriis o ridiculisla Lile e coreve ator mateant, amie di ducj i fruts (Maria Forte, Cjase di Dalban); al sintive il crustâ de nêf sot dai pas de int che e leve in glesie, il mateâ e il ridi dai fruts che al clarôr de nêf si balonavin (Pieri Somede dai Marcs, Nadâl); si viôt che [i fruts] a dutrine, invezit di stâ atents, a matein cui Gormiti (Maurizio Mattiuzza, Al mancje un re)
    Sin. zuiâ , scherçâ , bagolâ , spassâsi , sorâse , pierdisi vie , svagâsi , zugulâsi , palotâ
    1. dî une robe par scherç, cence jessi seri, no dî pardaboncui à dit che a son barbars i Teutonics? Lu vevi dit jo ma… o mateavi (Checo Tam, La maree nere)
  3. v.intr. svicinâsi, tocjâsi, stuzigâsi par ridi, ma cun intindiment sessuâlal tornà a sentâsi daprûf di Viole che e stave mateant cun Valter, fasintsi bussatâ e picigotâ (Amedeo Giacomini, Tal ospedâl); a un soldadut che al voleve mateâ cun me fûr dal cine, i ai dadi une pocade cul comodon che lu ai butât di chi culà! (Pieri Piçul, Vieri e gnûf)
    Sin. zuiâ , trapolâ , cjossolâ , tichignâ
    Cfr. cumbinâ
  4. v.intr. movi alc dibant, soredut par passâ il timp o ancje par parâ vie il gnervôsal trotave beât […] mateant cuntun fros di jerbe in bocje (Alan Brusini, I ribei); il pinsîr si piert, intant che al matee cu la ponte de roncee jenfri de jerbe (Franco Marchetta, Madalene)
    Sin. zuiâ , bagolâ , pierdisi vie , svagâsi , zugulâ
  5. v.intr. (fig.) impegnâsi, fâ fadie mentâl o fisiche, par rivâ a un risultât, cjatâ une soluzion e v.i.[lis scuelis] a volevin fâlis di trê plans, par no mateâ une altre dì a alçâlis (Riedo Pup, Il façolet dal Dacian); no tu âs voie di stâ a mateâ e a fâ di gustâ, tu cjolis il mangjâ pront (Bete di Spere, Take away)
    Sin. bacilâ , deventâ mat , discervielâsi , lambicâsi , batile , çavariâ , strolegâ
  6. v.intr. cjapâ alc sul seri e pensâ parsore, par une preocupazion, par une ofese e v.i.Berto cualchi volte al restave mâl, ma pal plui nol mateave (Franca Mainardis, Aiar di cjase); Udin, ae fin, si gjolt chê zornade di marcjât cence tant mateâ tal domandâsi cui che al è paron e cui sotan (Raffaele Serafini, Soreli jevât a mont)
    Sin. bacilâ
    1. fâ alc par pinsîr, par rivuart"Ma no, no, che no stein mateâ par me, nol ocor nuie" (Pieri Somede dai Marcs, Barbane)
      Sin. preocupâsi , pinsirâ , bacilâ , dâsi pinsîr , disturbâsi
    2. vê une reazion negativeil cjastron al puce. Ma no si mateave in chê volte se il cjastron al puçave (Ivano Urli, La gnove stazion)
      Sin. zirâsi , voltâsi
  7. v.intr. fâ une cualchi azion no ben definideil paron al veve il vizi di fevelâ di bessôl, cuant che al mateave ator dai telârs par so cont (Raffaele Serafini, Contis sot spirt); Zuan al mateava cul tirabori sul fogalâr (Novella Cantarutti, La Santa); ce stâstu simpri a mateâ cun chel telefonut? (Bete di Spere, Chat)
    Sin. trapolâ , cjossolâ , argagnâ , remenâ
Proverbis:
  • cui che al à voie di mateâ che al compri un orloi o che si ledi a maridâ
  • un mat al fâs mateâ cent savis