dolorôs
do|lo|rôs
[AF]
-
adi.
che al fâs mâl fisic o che al è caraterizât di dolôr fisic:
dûrs te fede cristiane, e sopuartarin cun grant coragjo dutis lis plui dolorosis torturis (Redazion SFF, S. Leonzi e Carpoforo)
Sin. brut
, lagrimôs
, lancurôs
, malabiât
, passionôs
, penôs
-
adi.
che al da soference interiôr o che al è caraterizât di soference interiôr:
al si passà une man sul cerneli come par parâ vie un pinsîr dolorôs (Zuan Lurinçon, La Madalene);
no i conti la esistence dolorose [pes stentis economichis] di chês brutis anadis e la fadie tremende che o ai fate par tornâ a tirâmi sù (Arturo Feruglio, El lunis di Titute Lalele)
Sin. amâr
, brut
, faturôs
, gram2
, gropolôs
, intrigôs
, lagrimôs
, lancurôs
, malabiât
, malinconic
, maluseriôs
, mareent
, mareôs
, passionôs
, pelôs
, penôs
, smarvôs
, spasimât
, torgul
, tragjic
, travaiôs
-
adi.
[BF]
che al à mâl, plen di dolôr:
cui cu ûl vedê un aflit, e dolorôs, / cui cu ûl vedê a1 mont un sventurât, / cui cu ûl vedê un trist, e lagrimôs, / mi cjali me dut cuant marturizât (Ermes di Colorêt, I, 157)
Sin. dolorât
, induliât
, tormentât
, tribulât