cucâ  cu|câ  [AF]

  1. v.tr. (ancje ass.) viodi o cjalâ, spec. di lontan o di sorprese o a la svelte o di scuindon o sim.«Al ven! Al ven!», a sberghelavin ogni tant chei mostacjins: e dute la int e tirave il cuel par cucâ insom de strade (Pieri Menis, Il fiâr dal plevan); "Tuc, tuc." "Cui è là?" "Meni Fari." "Une buine fiube!" al disè Sant Pieri, cucant pe sfese dal porton (Luigi Gortani, Meni Fari)
    Sin. calumâ , lupâ , cjalâ , lumâ , olmâ , vualmâ , viodi , spiâ
  2. v.tr. cjatâ o cjapâ, ancje di sorprese o cuintri de volontât di cui che al ven cjatâtfermiti un lamp, copari Ustin. Biade la ore che o ti ai cucât! O ai volontât di dîti alc (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini); se tu vâs a cjace e che tu âs chê di gafâ un agnel, tu ti metis daûr di une cise, tu bebeis, beeeh, beeeh, e chel, pensant che e sedi sô mari, ti ven dongje e tu, sgnaf, tu lu cuchis (Fabian Ros, Il lôf)
    Sin. becâ
    1. vê alc daûr di un merit, tant che une paie, un premi o ancje un cjastì, une consecuence e v.i.dut chest davoi par 30 milions! Cun ce che al cuche un PDGj in dì di vuê (Fabian Ros, La rambe)
      Sin. cucâsi , cjapâ , becâ , becâsi
  3. v.intr. (fig.) movisi vignint fûr di alc che al taponave, tacâ a jessi viodûtal jere Avrîl, che sui prâts a cucavin pestelacs e pinsîrs (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini); la tiere e mostre la anime scure; nancje une ponte di vert e cuche, nancje un bâr di tale le sbuse (Giuliana Pellegrini, Tite, classe 1924); ma za il soreli, che in levant al cuche, / difûr al è vignût cun dut il nâs (Pieri Çorut, Il lôf di Luncjamp)
    Sin. dâ sù , vignî sù , vignî fûr
    1. jessi intune posizion o intune cuantitât che e da infûr, di mût di jessi viodûttal foladôr il brentiel su la taie al è rassât, i raps a cuchin fûr dal orli (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve); e jù a sgrasaiâ di ridi, cui dincj fraits che a cucavin sot des mostacjonis (Raffaele Serafini, B123ST)
    2. jessi viodût jenfri vie o in trasparencela lune e cucave jenfri i ramaçs dai arbui (Checo Tam, La vuere di Checo)
      Sin. ridi , cimiâ