scombussâ scom|bu|ssâ [BF]
-
v.tr.
causâ disarmonie, disordin, turbament:
dantsi ai vizis, che dut a ruvinin, / che la ment a scombussin, a infumin / e la vite lent, lent a consumin (Dree Blanc, Conclusion)
Sin. confondi , sbarlufî , scaturî , scjassâ , savoltâ , sconfondi , sfolmenâ , sledrosâ , stralunâ , sviersâ , turbâ , conturbâ , sconvolzi , scombussulâ , scombuiâ