cruzi  cru|zi  [CO]

  1. s.m. grande soference, soredut psicologjichea Beput i pareve che so pari al ves podût capîlu. Alore al sintì un cruzi che so pari nol fos alì… Dulà jerial so pari? (Dino Virgili, Dôs feminis e un frut); nol veve fis il barbe Masaniello, e chest al jere il so cruzi segret (Gianni Gregoricchio, Barbe Masaniello)
    Sin. torment , travai , dolôr , dulie , cruzie , passion , martueri
    Var. cruci
    Cfr. disperazion , fastidi , lambic , preocupazion , strapinsîr , pinsîr , scrupul
    1. (meton.) robe o persone che e cause soferenceal veve tal braç il so cruzi: chel frut, chel nevodut vignût… par cussì (Anna Burelli Delendi, Il nevôt… par cussì)