sofrî
so|frî
[CO]
-
v.tr., v.intr.
stâ mâl, vê di frontâ un mâl, sedi tal fisic che tal spirt:
[Crist] insults e spasins / al sofrive sence fin / e al murive sante Vitime / sul patibul de la crôs (Zuan Batiste Galeri, Il furlan a messe);
il puar baron Pieri in chê ocasion al à tant sofrît nome a pensâ che il delit al ere sucedût te sô Cumune (Giovanni Gortani, La sbigule - Une gnot tun broili)
Sin. patî
, penâ
Cfr. sopuartâ
-
vê fastidis economics:
lis gruessis realtâts produtivis dal setôr a sofrissin ancjemò e a àn di lâ indevant a ricori ae casse integrazion (Fabiano Venuti, Instalazion di implants: la crisi che e colpìs cence fâ rumôr)
-
v.intr., v.tr.
vê une malatie, un probleme di salût, un sintom e v.i.:
tant in vile che in citât, / àn sofrît inflamazions / mâi di panze, brontolons (Pieri Çorut, Il Strolic mezan. Pronostic par l'an 1856);
[la jerbe taiadore] e jude chei che a sofrissin di colitis e emoroidis (Giorgio Pascoli, Il Litum: jerbis salvadiis te cusine)
Sin. vê
-
v.tr.
vê sensibilitât a ciertis cundizions:
si fâs soredut blave, che e je une culture che no sofrìs tant il sec (Cinzia Collini, Sec masse sec)
Sin. sintî
, patî
-
v.tr.
cjapâ cun pazience e rassegnazion:
ognun, fûr che Betine, / in ste stagjon respire; / jê sole vai, sospire; / no po sofrî l'Istât (Pieri Çorut, I bagns di Betine);
il vuê al conte. E alore e vâl la pene di gjoldilu o di sofrîlu par chel che al è (Gianni Gregoricchio, Trê feminis)
Sin. acetâ
, gloti
, paidî
, parâ jù
, patî
, tignî
, tolerâ
, digjerî
, sopuartâ