resisti  /-sìs-/  re|sis|ti  [FO]

  1. v.intr. fâ cuintri cu la sô fuarce ae fuarce di cdn. altri o di alc altrilu bechin a pronunziâ a vôs alte peraulis ofensivis cuintri dal Guvier, viliac e incivîl, dai gjenerâi talians che a son mangjons […]; in plui al resist al arest (Donato Toffoli, Felix Marchi, un soversîf te "Grande Vuere")
    Sin. fâ cuintri , oponisi , contrastâ
    1. no permeti ai nemîs di vinci o di vignî indevant, mantignint une posiziontra il 1615 e il 1617 e fo la vuere di Gardiscje […] pal possès di chê fuartece che, comandade da Riçart di Strassolt, e resistè ai Venezians (Josef Marchet, Cuintristorie dal Friûl fin sot la Italie); e contave simpri la storie dal bloc dal ‘48 che a sbaravin i canons sui cuvierts des cjasis dal so paîs […] e i soldâts che a no volevin savênt di resisti plui (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve)
      Sin. oponisi , tignî , tignî bote , tignî pont , rezi , tignî bot
  2. v.intr. oponisi al volê, aes domandis, aes pretesis, ae prepotence di altrisno veve savût resisti a la insistence di lui e al so desideri. In ogni câs, al jere stât biel; plui biel di ce che si spietave (Roberto Ongaro, Il muc); se la autoritât temporâl no rispiete lis leçs naturâls e divinis, il popul al à il dirit di resisti (Fabian Ros, La invenzion dal stât)
    Sin. fâ cuintri , oponisi , rezi , tignî , tignî bote , tignî pont , tignî bot
  3. v.intr. oponisi cu la volontât o cu la reson a di une dibisugne fisiche, a un istint, a di une passion e v.i.no rivai a resisti a la tentazion almancul di vierzi mieç voli, par trê seconts e al fo propit in chei trê seconts che mi cjatai devant l'orôr (Checo Tam, Sense); la zovina […] no podint plui resisti al sun, si ja induarmidît (Zuan Luîs Filli, Il farc)
    Sin. fâ cuintri , oponisi , tignî , tignî bot , tignî bote , tignî pont
  4. v.intr. restâ salt intune situazion dificile, dolorose, sfadiose e v.i.la cjarie gnervose che lu sostignive e che lu veve fat resisti ai dolôrs e a la fadie fin in chel moment, si sfantà (Roberto Ongaro, Il muc); i pizighets bisugne che a bevin, se no a fâ cierts lavôrs cemût si puedial resisti? (Pieri Menis, Doi pizighets e un lari); provâ cui che al resisteve di plui cuintri la corentie o cul cjâf sot aghe (Lucio Perès, Tal Cuar)
    Sin. tignî , tignî bot , tignî bote , tignî pont
  5. v.intr. no cambiâ, no sparîi resisteve dentri la voie di scancelâ lis umiliazions patidis cul fâ viodi ce che e saveve e dulà che e podeve rivâ (Maria Forte, Cjase di Dalban)
    Sin. rezi , tignî dûr , restâ , tignî bot , durâ , lâ indenant
    1. lâ indevant a vivi, no murîpar no disvuedâ il Friûl di int, bisugne adiriture che i vecjos le metin dute par resisti plui a lunc che a puedin (Riedo Pup, Murî di fam cui camarins plens)
  6. v.intr. di un organisim o di un orghin, no vê efiets negatîfs o no vê efiets mortâi di ciertis sostancis o di cierts altris organisims o di ciertis situazions ambientâlsi siei budiei strents e suiâts par agns di magri, a scomençarin a no resisti [al mangjâ gras]. Lôr par prins. A voltis i fasevin mâl (Maria Forte, "Nossent"); [vîts selezionadis de Universitât dal Friûl] a resistin apont di Unvier a un frêt un pôc plui fuart che no lis varietâts normâls (Enrico Peterlunger, Sclesis 12/11/2020)
    Sin. rezi , tignî dûr , tignî bot
  7. v.intr. di materiâi o manufats, mantignî lis lôr funzions e la lôr struture a pet di pression, trazion, temperadure e v.i.cuistion di pôcs minûts e ancje la tute protetive no varès plui resistût al fûc, si sarès disfate (Checo Tam, Il testemoni); i reatôrs di Fukushima a son costruîts sul cret e progjetâts par resisti ai taramots previodûts su base storiche, come ducj i reatôrs gjaponês (Alessandro Pascolini, Il disastri de centrâl nucleâr di Fukushima Dai-ichi); il flum al jere lât parsore, ancje se i parepets a vevin resistût (Carlo Sgorlon, Ombris tal infinît)
    Sin. tignî , tignî bot , tignî dûr , condurâ