mulin  /-ìn/  mu|lin  [FO]

  1. s.m. [TS] tecn. struture fate di mecanisims che a trasferissin une fuarce, par esempli de aghe, dal aiar, di un animâl e v.i., a imprescj che a fasin lavôrs in moviment, par esempli masanâ grans o bati fierintai prins dal Nûfcent Cortâl al veve cuatri mulins, ma cumò a zirin dome doi, chel di Segat, che al masane ancjemò grans, e chel di Brussul, che nol fâs plui farine ma curint (Cristina Noacco, Faliscjis); Menie si metè a direzi il mulin. […] la int si fermave a saludâ la brave mulinarie che e veve salvade la cjase di so pari. […] In chel mulin dutis lis voris si fasevin cun regule (Catarine Percude, La mulinarie); eri, eri a mulin / cuntun sac di sarasin, / cuntun sac di lints e fave, / buine sere done ave (Zuan Nazzi Matalon, Ottorino Burelli, Sacheburache)
    Cfr. torte , parmule , traviersin , reulâr , reule , segnon , braçûl , asse1 , assidure , muele , suee , molestaç , talç , plan de suee , vangulin , tramuele , palote , scjassul , batude , gole , bocje , zinghinai , jôf dai canâi , puint dai canâi , portele , canâl , traviers , longon , plumaç , mamoleç , rôt , fûs , mêl3 , palancule , gjavei , pale1 , spine , torzul , casere , tassâl , scluset
  2. s.m. (fig.) confusion grande, moviment o ancje bruntulamentse tu savessis ce mulin de matine fin la sere… (Pieri Somede dai Marcs, La buteghe dal barbîr); jê no veve olsât a inrabiâsi, cundut che e veve un mulin tal stomi (Maria Forte, Cjase di Dalban)
    1. persone che e bruntule o che e fevele e si môf tant, magari ancje cence cumbinâ tant e dant fastidi a di chei altrisce mulin di femine (Pieri Somede dai Marcs, L'avocat e la luianie)
  3. s.m. (fig.) imbroi, machinazional è cualchi mulin dal sigûr, vuê! (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • a Sant Martin al vûl il forment tal cjamp o tal mulin
  • bêf il vin e lasse la aghe pal mulin
  • bisugne lâ a mulin cuant che e je aghe
  • cui che al è prin tal mulin al masane
  • cui che al rive prin tal mulin al masane
  • cui che al va a mulin si infarine
  • cui che al va tal mulin si infarine di voladie
  • cui che al va tal mulin si sporcje di voladie
  • cui che i insegne al mus a butâ jù il sac e a mangjâ la farine si ridûs a dovê lâ a mulin bessôl
  • daspò tancj agns e tant timp la aghe a torne al so mulin
  • doi viaçs dongje la aghe, trê tal mulin, e un di vicin
  • ducj tire la aghe al so mulin
  • il mulin al è un bon cjamp e la glesie une grande famee
  • il mulin dai confuarts al è lât simpri in malore
  • lasse che la aghe a cori pal so mulin
  • ogni mulin al à la sô aghe
  • ogni mulin al vûl la sô aghe
  • Sant Valantin al inglace la roie cun dut il mulin
  • si barate mulin ma no mulinâr
  • si cambie mulin ma no mulinâr
  • si dîs dôs voltis dongje da la aghe e trê tal mulin
  • si dîs dôs voltis tal mulin
  • si mude mulin ma no mulinâr
  • si mude mulinâr ma no mulin
  • va a mulin cul carnîr se no tu pûs lâ cul sac