mateç  /-èç/  ma|teç  [AF]

  1. s.m. robe dite o fate par ridi, par scherçâce strenziment di cûr… Mi pareve di jessi sôl sôl, ne i mateçs dai fruts, ne lis cjarecis di cualchi mestri e podevin consolâmi (Pieri Somede dai Marcs, O mi ricuardi); Pieri al ste un biel toc a scoltâ i mateçs e lis barzaletis di chei gnûfs cognossints (Amedeo Giacomini, Tal ospedâl)
    Sin. gjeromete , scherç , zûc
    1. robe dite o fate par cjoli vie, par burlâcualchi botonade o un mateç, plui o mancul inocent, nol mancjave fra amîs (Maria Forte, Cjase di Dalban)
      Sin. burle , burlade
  2. s.m. robe fate par divertîsivô là jù, Mariute di Bet, che no veis stât ne a balâ ne a fâ mateçs, ma o veis tribulât di fantate a tirâ sù i fradis plui piçui che vuestre mari e veve lassâts vuarfins, […] la vaîso la zoventût sacrificade? (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini)
    Sin. sbaldiment , divertiment
  3. s.m. (fig.) fat stramp o dificil di previodi, che al somee che al sucedi par burlâal mude parfin il paisaç. No covente nancje spietâ cetant timp: un mateç dal Tiliment e Mussons e Sant Pauli a restin di chê altre bande cui siei cristians (Franco Marchetta, Madalene)
    Sin. camofe , capriç , creste , gjeromete , matade , matierie , menade , strambade , tic2 , tîr
    1. funzionament no normâl di un imprest, di un orghin, di une facoltât e v.i.Nocent [a vore lontan] al tignive dûr e se nol podeve durmî al pensave a cjase. A voltis lis orelis i fasevin cualchi mateç "Papà!" i pareve di sintî (Maria Forte, "Nossent")
  4. s.m. desideri pretenziôs o mudament di umôr imburît e pôc razionâlla funzion regâl e jere regolade duncje dai principis consuetudinaris e […] e veve un rûl di protezion dai sotans "cuintri dai mateçs di chei che a guviernin" (Fabian Ros, La invenzion dal stât)
    Sin. camofe , caprici
  5. s.m. robe pôc serie, di pocje impuartance«A Silia a i sta in cour dome da cjantâ.» A pi di un in cjasa a i faseva fastidi, parcè che a era maridada, a disevin, e a faseva stomi a pierdasi in mateçs (Novella Cantarutti, Li sisili da la ava)
    Sin. fufigne
    1. robe pôc impegnativecognossi ben cent e cincuante di lôr dal nestri clan nol è un mateç. Ven a stâi di capî ce che ur plâs, ce che a àn voie di vê, cemût che a rispuindin a la frustrazion e vie indenant (Franc Fari, Il cjâf dai furlans)
  6. s.m. robe problematiche[pal çuet che al veve une gjambe di fier] un altri mateç al jere chel di sentâsi suntune cjadree (Riedo Pup, I zimuluts dal Çuet); il contat al fâs saltâ l'eletric, al sune l'alarme, al è dut un corîr e un mateç no di pôc pai sorestants dal implant (Ivano Urli, Storie di Min)
    Sin. rogne , fastidi , afâr , afâr seri , cuistion , secjadure