burbane /-à-/ bur|ba|ne [BF]
-
s.f.
ande di superioritât, di dispresi di chei altris:
la burbane dal aristocratic discjadût mi sponzeve i gnerfs (Sergio Cecotti, Il President)
Sin. albasie , ale , arie1 , braùre , fum , pofardie , presunzion , suficience , arogance , bote1 , pretese , smafare , supierbie , mafie
Cfr. caghe , scaghe , mierde , puce sot dal nâs