volê1  vo|lê  [FO]

  1. v.mod. prime di un infinît, al segne une volontât, une intenzion:  jo no vuei tornâ indaûr, o vuei lâ indenant, vuê (Francesc Placerean, Pe unitât di glesie in Friûl); Julius i domandà ce che e voleve bevi (Fabian Ros, Eivissa mon amour)
    Sin. intindi , vê intenzion , vê voie
    Var. olê , vorê , orê , vuarê
    1. ancje sotintindint l'infinît, par vie che al è clâr di ce che si è za dite prime:  si rive sì, baste volê, si rive a fâ dut… (Pieri Somede dai Marcs, Resurezion a Pontinie)
    2. (enf.) ancje par dâ plui fuarce ae espression, ancje cun subiet inanimât o che nol à une vere volontât:  ogni tant, a i rivava dongja par comedâi li mans che a na volevin stâ in crous sul stomi (Novella Cantarutti, La not di Gjoriu)
    3. (enf.) in interogativis con valôr retoric o ancje di imperatîf:  "Volêso tasê?" (Pieri Somede dai Marcs, Ursule)
  2. v.tr., v.mod. (enf.) in espressions retorichis, soredut domandis, pensâ:  "Po no vuelistu che o sepi?" (Roberto Ongaro, Il muc); "Ce afâr? Cemût vuelistu rivâ a soreli jevât cumò?" (Stiefin Morat, Donald dal Tiliment)
  3. v.tr. desiderâ:  o vin volût un sfuei te nestre lenghe da cjâf a pîts (Josef Marchet, Un element fondamentâl dal moviment autonomistic); achì no volìn ni vueris, ni confins, ni fassisims (Marc Stolf, La «marcetta su Gorizia» e altro marciume)
    1. ancje cun predicatîfs o complements:  un om che al amave la sô tiere furlane, la Patrie dal Friûl, chê che e va de Livence al Timau, che le voleve liberade des sôs dificoltâts storichis (Adrian Cescje, Tal non di Fausto Schiavi); in barufe continue cun mê mari che mi voleve in cjase, ubidiente e "sestine" cemût che mi tontonave (Gianni Gregoricchio, Trê feminis)
  4. v.tr. domandâ tant che presit o compens:  lôr par solit i domandavin il disturp ma lui nol voleve mai un centesim (Antoni Beline, Pre Pitin); dut al è lât ben, ma ce mostre e ce furbe, e à volût cinc francs (Pieri Somede dai Marcs, Ursule)
    Sin. domandâ
  5. v.tr. cirî cdn., domandâ di cdn.:  il caporâl di zornade mi dîs di lâ sù in furarie che il comandant di compagnie mi voleve (Pieri Menis, Cemût che o soi restât caporâl); un clap sul balcon a lu dismovè dal dut: cualchidun a lu voleva (Novella Cantarutti, Il Bolp)
  6. v.tr. acetâ, spec. tant che morôs o morose o tant che om o femine:  a i veva dibot cigât: "Se i tu mi voul, tu mi voul e se no i ti tuei!" (Novella Cantarutti, Se i tu mi voul, tu mi voul); no, no… lui nol voleve la fie di Nives, cu la muse rosse come un cjapon… i plaseve la fantate more (Checo Tam, Puiesis); Valerie e je la femine de mê vite e jo le vuei (Roberto Ongaro, Il muc)
  7. v.tr. vê di bisugne:  lis plantis grassis no vuelin tantis curis
    Sin. domandâ
  8. v.intr. jessi di bisugne, jessi necessari, jessi just, ancje cu la particule "i":  «Ca a vuelin bogns braçs par lavorâ e no stupideçs…» (Pieri Menis, Chei di Muraie); a lâ cuintri il plevan Gjentilin al voleve fiât! (Riedo Pup, La sigurazion des vacjis); i vûl timp par scuvierziju… Ma ju cjaparìn ancje lôr (Alviero Negro, Int di masnade); par fâ un franc a vuelin dîs palanchis (Alan Brusini, Il coragjo de sclope)
    Sin. coventâ
  9. v.intr. al pues formâ corelativis:  vûstu par colpe dal stâ dibant o vûstu forsit ancje par vie di chei telefilms di polizais che i fasevin compagnie sopressant denant de television, vie pai agns e tacà a fâsi suspietose e curiose (Antescûr, L'om misteriôs)
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • a 'nd volarès di macarons par stropâur la bocje a ducj
  • a cui che al vûl, no i mancje il timp
  • a cuinçâ la salate al vûl un mat a meti il vueli e un savi l'asêt
  • a fâ bon pan, al vûl bon gran
  • a fâ pan i vûl levan
  • a lâ a marît a vuelin doi cjaçuts: un di fridi e un di vaî
  • a lâ in malore no i vûl miserie
  • a lâ in malore no i vûl sparagn
  • a menâ il cjar al vûl tamon
  • a ore cjoche, ducj vûl dî la sô
  • a sant Martin al vûl il forment tal cjamp o tal mulin
  • a son i 'sâfs che a volaressin piâ dut il fossâl
  • a volê contentâ une nuvice e ven la stice
  • a volê fâ robe no bisugne vê pôre dal diaul
  • a volê gjavâ i clauts cui dincj si reste sdenteâts
  • a volê trai il ves plui grant de buse o che il ves nol passe o che la buse si sprece
  • a vuelin dôs cjampanis par sunâ parie
  • a vuelin dôs robis par fâ stâ ben une cjase: predi e purcit
  • a vuelin fats a fâ umign
  • a vuelin onzudis lis ruedis par che a zirin
  • a vuelin siet umign a fâ une cjase, e baste une femine a strucjâle
  • a vuelin trê robis par salvâsi: bon voli, buine gjambe e puarte vierte
  • al devente ce che Diu al vûl e no ce che il diaul al pense
  • al vûl che al fasi cui che al à man in paste
  • al vûl inzen a messedâle cul len
  • al vûl inzen ancje a fâ la polente cul len
  • al vûl lat a fâ formadi
  • al vûl levan par fâ pan
  • al vûl mistîr a fâ cuincîr
  • al vûl mistîr in dut e lassâur cjapâ lis surîs ai gjats
  • al vûl rispietât il cjan dal paron
  • al vûl un brâf mestri a stimâ une fabriche
  • al vûl un dal art a stimâ il gjenar
  • ancje il voli al vûl la sô part
  • Avrîl al vûl ploie par sutîl
  • bisugne riscjâ se si vûl roseâ
  • bisugne rispietâ se si vûl sei rispietâts
  • bisugne rompi i ûfs se si vûl fâ la fertaie
  • ce che i va i vûl
  • ce che no si volarès al capite aduès
  • ce che no si vûl finî si fâs di mancul di començâ
  • ce zovial volê ce che no si po vê?
  • ce zovial volê là che no si rive?
  • cjar di vedran no le vûl nancje il cjan
  • cuant che a 'nd è masse parons, si po fâ ce che si vûl
  • cuant che al è nûl, al po plovi cuant che al vûl
  • cuant che Diu al vûl cussì, nol è nuie di masse
  • cuant che Diu nol vûl, i sants no puedin
  • cuant che il ben no si lu vûl, il mâl al è preparât
  • cuant che il Signôr al vûl pierdi un, i cjol il judizi
  • cuant che mus al vûl, musse no vûl; cuant che musse e vûl, mus nol vûl
  • cuant che no 'nd è, la muart no 'nd vûl
  • cuant che no 'nd è, nancje la muart no 'nd vûl
  • cuant che no si vûl finî si fâs di mancul di tacâ
  • cuant che si vûl bastonâ, si cjate simpri un len
  • cui bogns si fâs ce che si vûl, cui triscj miôr che si po
  • cui che al à di vêju al vûl vêju
  • cui che al viôt, sint e tâs, al è segn che al vûl vivi in pâs
  • cui che al viôt, sint e tâs, al vûl vivi in pâs
  • cui che al vûl aghe che al ledi a la fontane
  • cui che al vûl ancje al po
  • cui che al vûl che al ledi; cui che nol vûl che al mandi
  • cui che al vûl che si discomodi
  • cui che al vûl cjapâ ducj i uciei che a passin no 'nt cjape nissun
  • cui che al vûl cjapâ il gût, bisugne che si bagni il cûl
  • cui che al vûl cjar che al ledi in becjarie
  • cui che al vûl fâ ce che nol po al cjate ce che nol vûl
  • cui che al vûl gjoldi di domenie che al sparagni la sabide
  • cui che al vûl il pape che al ledi a Rome
  • cui che al vûl jessi masse dret nol è maladet
  • cui che al vûl jessi masse maladet nol va dret
  • cui che al vûl jessi rispietât che al rispieti
  • cui che al vûl la fie che al cjareci la mari
  • cui che al vûl pes che si bagni i pîts
  • cui che al vûl provâ lis penis dal infier che al fasi di Istât il fari e il cjaradôr di Invier
  • cui che al vûl racuei che al semeni
  • cui che al vûl salvâ la panze pai fîcs che nol ledi in vuere
  • cui che al vûl savê masse al sa di chel savôr che mi capîs
  • cui che al vûl stâ ben une dì, che al mangji ben; un mês, che si maridi; un an, che al maci il purcit; dute la vite, che al ledi predi
  • cui che al vûl stâ san che al pissi dispès tant che il cjan
  • cui che al vûl un bricon che lu mandi a scuele o ben a passon
  • cui che al vûl un cjan di cjace che lu cjoli di raze
  • cui che al vûl un mangjon che al tegni un stiçon
  • cui che al vûl une buine fantate che se fasi
  • cui che al vûl vê che al ledi, cui che nol vûl vê che al mandi
  • cui che al vûl vê lavôr mâl fat, che lu pai denant trat
  • cui che al vûl vivi e che al vûl stâ ben che al cjoli il mont come che al ven
  • cui che dut al vûl di rabie al mûr
  • cui che i da il dêt al mat, al vûl il dêt cun dut il braç
  • cui che no 'nd vûl che si sofli
  • cui che nol à cjaval e al proviôt scorein, siele e spiron, se al vûl al è un mincjon
  • cui che nol fâs cuant che al po, daspò nol po fâ cuant che al volarès
  • cui che nol vûl che al mandi mes, cui che al vûl che al ledi stes
  • cui che nol vûl il ben, il mâl al è preparât
  • cui che nol vûl in chest mont sfadiâ che nol stedi a nassi
  • cui che nol vûl nol merte
  • cui che nol vûl pierdi che al fasi di mancul di zuiâ
  • cui che nol vûl vê ostarie che al buti jù la frascje
  • cui che nol vûl vê ostarie che al dispicji la frascje
  • cui che plui ind à plui al volarès vênt
  • cui che se vûl che se gjoldi
  • cui che se vûl se merte
  • cui che si vûl comodâ si dêf discuinçâ
  • cui che simpri al lavore al è segn che al vûl lâ in malore
  • cui che trop al vûl nol à nuie
  • cui le intint, cui no le intint e cui nol vûl intindile
  • cui no le capìs, cui nol vûl capîle e cui fâs di no capîle
  • cui triscj bisugne fâ miôr che si po, cui bogns si fâs cemût che si vûl
  • cui uciei i vûl la polente cjalde
  • cul bon fâs ce che tu vûs, cul trist ce che tu pûs
  • daspò dal batisim, ducj a volaressin sei santui
  • Diu de int nol vûl jessi adorât corint
  • ducj a vuelin dî la sô
  • e je caritât tant a judâ cui che al vûl fâ robe, come a dâi un poc a cui che al vûl lâ in malore
  • e vûl fam par savê ce che al è bon
  • e vûl tele a fâ cjamesis
  • fâs ai altris ce che tu volaressis fat a ti
  • flât di cûl al va là che al vûl
  • i cuarins a volaressin cuets cu la sclopetade
  • i gjenitôrs no vuelin viodi mai i difiets de lôr prole
  • i scherçs a vuelin fats a timp e lûc
  • i siôrs a àn ce che a vuelin
  • i siôrs a àn il paradîs in chest mont e se a vuelin ancje in chel altri
  • i testarts le vuelin simpri a lôr mût
  • i viei a vuelin che ancje i zovins a fasin come lôr
  • i vûl bighe no cjavei
  • i vûl fede a lassâ lis croçulis
  • i vûl inzen a fâ la mignestre cul len
  • i vûl saût a fâ scliçots
  • il diaul nol vûl sintî il qui habitat
  • il mâl che si vûl nol dûl
  • il mâl che si vûl nol è mai di masse
  • il mont al vûl sei ingjanât
  • il pecjât nol vûl lûc
  • il pes al vûl fresc
  • il primarûl al nas cuant che al vûl
  • il Signôr nol vûl mai nissun di content
  • il vuei al sta tai crets
  • jude cui che al à voie di fâ ben e cui che al vûl lâ in malore judilu a strucjâ
  • l'om ce che al vûl vuê, doman nol vûl
  • l'ûf al vûl nec durum nec tenerum sed basotum
  • la cjarte si lasse meti sù ce che si vûl
  • la muart no vûl vê mai tuart
  • la plui grande fadie e je di fâje intindi a cui che nol vûl capîle
  • la tiere no vûl ni puars ni avârs
  • la vedrane e volarès vêlu, la maridade e volarès tornâlu indaûr
  • la vît i vûl il so pâl
  • lasse che a disin ce che a vuelin e fâs ce che al va ben
  • mats e fruts a puedin dî ce che a vuelin
  • mats, feminis, paron, timp e cûl fâs ce che al vûl
  • metimi râr se tu vûs che ti jempli il granâr
  • misuriti se no tu vûs sei misurât
  • nissun plui sort di cui che nol vûl sintî
  • no si da al mont un vuarp plui grant di chel che nol vûl viodi
  • no si po volê ben cuant che dal cûr nol ven
  • no stâ fâ il mâl se no tu vûs sei odeât
  • no stâ fâ mâl se tu vûs vê ben
  • no stâ fâur ai altris ce che no tu vûs che ti fasin a ti
  • no stâ fumâ se tu vûs campâ
  • no vûl grant fadie a fâ il coion
  • nûl e cûl al fâs ce che al vûl
  • ogni mulin al vûl la sô aghe
  • ognidun al po fâ ce che al vûl
  • onorimi se tu vûs che ti onori
  • pal mus al vûl baston
  • par che al sedi bon il cafè a vuelin trê robis: cualitât, cuantitât e savêlu fâ
  • par che e vegni biele ue e biele blave a vuelin cjantadis lis implorazions de ciale
  • par chê strade che no si vûl lâ al tocje di cori
  • par cognossi il furp, al vûl un furp e mieç
  • par cuinçâ ben il lidric al vûl: pal vueli un avâr, pal asêt un moderât e a messedâlu un mat
  • par decidi di une fabriche al vûl un mestri
  • par fâ pan i vûl farine e levan
  • par fâ robe al vûl levan
  • par lâ in malore no i vûl sparagn
  • par lâ in malore no vûl miserie
  • par ogni sant i vûl la sô cjandele
  • par salvâsi a vuelin trê robis: bon voli, buine gjambe e puarte vierte
  • par vê la pâs in chest mont a vuelin trê robis: une femine par cjase, une passare par vile, une cocule par sac
  • passât il trenteun no lis vûl plui nissun
  • plui si 'nd à, plui si volarès vênt
  • primarûl al po nassi cuant che al vûl
  • primarûl cuant che al vûl
  • ravi, ravi: cui che si 'nd vûl, si 'nd gjavi; ravi, raveti: cui che si 'nd vûl, si 'nd meti
  • rispiete se tu vûs sei rispietât
  • sant Florean nol vûl ingjan
  • se Diu al vûl, bisugne rispietâ la sô sante man
  • se Diu nol vûl, no si môf une fuee di pôl
  • se la crôs no si vûl che e pesi, si à di puartâle e no di strissinâle
  • se la done a vûl comparî, la crodie dal cjâf e devi dulî
  • se no si po fâ come che si volarès, si scuen fâ come che si pues
  • se no tu vûs che lis sepin, fâs di mancul di fâlis
  • se no tu vûs insegnâ ben, fâs di mancul di insegnâ mâl
  • se o ves un fi che al ves non doman, o volarès maçâlu daurman
  • se si vûl conservâ la amicizie, bisugne stâ lontans
  • se si vûl piâ pes, bisugne bagnâ il cûl
  • se si vûl pierdi la amicizie, bisugne imprestâ bêçs
  • se si vûl savê la zornade, si cjale la matine
  • se si vûl vê un gust, bisugne paiâlu
  • se tu vûs che i altris a mantegnin il to segret, scomence a mantignîlu tu
  • se tu vûs cognossi la fie, cjale la mari
  • se tu vûs comandâ, impare prin a ubidî
  • se tu vûs fâ savê une robe, contile in segret
  • se tu vûs sei ben viodût, tenti sort e ancje mut
  • se tu vûs sparniçâ une robe, contile in segret
  • se tu vûs vê ben, fasilu
  • se tu vûs vê reson, zighe fuart
  • si fâs ce che si pues e no ce che si volarès
  • sossedâ nol vûl ingjan: o sium o fam
  • sossedâ nol vûl mintî: o fam o sêt o sen di lâ a durmî o cualchi cjosse che nol olse a dî
  • sta cul to avuâl se tu vûs fâ bon carnevâl
  • su la cjarte si po scrivi ce che si vûl
  • tes causis a vuelin trê robis: vê reson, savêle dî e cjatâ cui che le dedi
  • ucii il cjan al lôf se tu vûs che no ti vegni cuintri
  • une robe daspò vendude ducj volarès comprâle
  • une vacje daspò vendude ducj volarès comprâle
  • vûstu vê pâs in famee, cusii la lenghe a la femine
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl