volê1  vo|lê  [FO]

  1. v.mod. prime di un infinît, al segne une volontât, une intenzionjo no vuei tornâ indaûr, o vuei lâ indenant, vuê (Francesc Placerean, Pe unitât di glesie in Friûl); Julius i domandà ce che e voleve bevi (Fabian Ros, Eivissa mon amour)
    Sin. intindi , vê intenzion , vê voie
    Var. olê , vorê , orê , vuarê
    1. ancje sotintindint l'infinît, par vie che al è clâr di ce che si è za dite primesi rive sì, baste volê, si rive a fâ dut… (Pieri Somede dai Marcs, Resurezion a Pontinie)
    2. (enf.) ancje par dâ plui fuarce ae espression, ancje cun subiet inanimât o che nol à une vere volontâtogni tant, a i rivava dongja par comedâi li mans che a na volevin stâ in crous sul stomi (Novella Cantarutti, La not di Gjoriu)
    3. (enf.) in interogativis con valôr retoric o ancje di imperatîf"Volêso tasê?" (Pieri Somede dai Marcs, Ursule)
  2. v.tr., v.mod. (enf.) in espressions retorichis, soredut domandis, pensâ"Po no vuelistu che o sepi?" (Roberto Ongaro, Il muc); "Ce afâr? Cemût vuelistu rivâ a soreli jevât cumò?" (Stiefin Morat, Donald dal Tiliment)
  3. v.tr. desiderâo vin volût un sfuei te nestre lenghe da cjâf a pîts (Josef Marchet, Un element fondamentâl dal moviment autonomistic); achì no volìn ni vueris, ni confins, ni fassisims (Marc Stolf, La «marcetta su Gorizia» e altro marciume)
    1. ancje cun predicatîfs o complementsun om che al amave la sô tiere furlane, la Patrie dal Friûl, chê che e va de Livence al Timau, che le voleve liberade des sôs dificoltâts storichis (Adrian Cescje, Tal non di Fausto Schiavi); in barufe continue cun mê mari che mi voleve in cjase, ubidiente e "sestine" cemût che mi tontonave (Gianni Gregoricchio, Trê feminis)
  4. v.tr. domandâ tant che presit o compenslôr par solit i domandavin il disturp ma lui nol voleve mai un centesim (Antoni Beline, Pre Pitin); dut al è lât ben, ma ce mostre e ce furbe, e à volût cinc francs (Pieri Somede dai Marcs, Ursule)
    Sin. domandâ
  5. v.tr. cirî cdn., domandâ di cdn.il caporâl di zornade mi dîs di lâ sù in furarie che il comandant di compagnie mi voleve (Pieri Menis, Cemût che o soi restât caporâl); un clap sul balcon a lu dismovè dal dut: cualchidun a lu voleva (Novella Cantarutti, Il Bolp)
  6. v.tr. acetâ, spec. tant che morôs o morose o tant che om o feminea i veva dibot cigât: "Se i tu mi voul, tu mi voul e se no i ti tuei!" (Novella Cantarutti, Se i tu mi voul, tu mi voul); no, no… lui nol voleve la fie di Nives, cu la muse rosse come un cjapon… i plaseve la fantate more (Checo Tam, Puiesis); Valerie e je la femine de mê vite e jo le vuei (Roberto Ongaro, Il muc)
  7. v.tr. vê di bisugnelis plantis grassis no vuelin tantis curis
    Sin. domandâ
  8. v.intr. jessi di bisugne, jessi necessari, jessi just, ancje cu la particule "i"«Ca a vuelin bogns braçs par lavorâ e no stupideçs…» (Pieri Menis, Chei di Muraie); a lâ cuintri il plevan Gjentilin al voleve fiât! (Riedo Pup, La sigurazion des vacjis); i vûl timp par scuvierziju… Ma ju cjaparìn ancje lôr (Alviero Negro, Int di masnade); par fâ un franc a vuelin dîs palanchis (Alan Brusini, Il coragjo de sclope)
    Sin. coventâ
  9. v.intr. al pues formâ corelativisvûstu par colpe dal stâ dibant o vûstu forsit ancje par vie di chei telefilms di polizais che i fasevin compagnie sopressant denant de television, vie pai agns e tacà a fâsi suspietose e curiose (Antescûr, L'om misteriôs)
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • a 'nd volarès di macarons par stropâur la bocje a ducj
  • a cui che al vûl, no i mancje il timp
  • a cuinçâ la salate al vûl un mat a meti il vueli e un savi l'asêt
  • a fâ bon pan, al vûl bon gran
  • a fâ pan i vûl levan
  • a lâ a marît a vuelin doi cjaçuts: un di fridi e un di vaî
  • a lâ in malore no i vûl miserie
  • a lâ in malore no i vûl sparagn
  • a menâ il cjar al vûl tamon
  • a ore cjoche, ducj vûl dî la sô
  • a Sant Martin al vûl il forment tal cjamp o tal mulin
  • a son i 'sâfs che a volaressin piâ dut il fossâl
  • a volê contentâ une nuvice e ven la stice
  • a volê fâ robe no bisugne vê pôre dal diaul
  • a volê gjavâ i clauts cui dincj si reste sdenteâts
  • a volê trai il ves plui grant de buse o che il ves nol passe o che la buse si sprece
  • a vuelin dôs cjampanis par sunâ parie
  • a vuelin dôs robis par fâ stâ ben une cjase: predi e purcit
  • a vuelin fats a fâ umign
  • a vuelin onzudis lis ruedis par che a zirin
  • a vuelin siet umign a fâ une cjase, e baste une femine a strucjâle
  • a vuelin trê robis par salvâsi: bon voli, buine gjambe e puarte vierte
  • al devente ce che Diu al vûl e no ce che il diaul al pense
  • al vûl che al fasi cui che al à man in paste
  • al vûl inzen a messedâle cul len
  • al vûl inzen ancje a fâ la polente cul len
  • al vûl lat a fâ formadi
  • al vûl levan par fâ pan
  • al vûl mistîr a fâ cuincîr
  • al vûl mistîr in dut e lassâur cjapâ lis surîs ai gjats
  • al vûl rispietât il cjan dal paron
  • al vûl un brâf mestri a stimâ une fabriche
  • al vûl un dal art a stimâ il gjenar
  • ancje il voli al vûl la sô part
  • Avrîl al vûl ploie par sutîl
  • bisugne riscjâ se si vûl roseâ
  • bisugne rispietâ se si vûl sei rispietâts
  • bisugne rompi i ûfs se si vûl fâ la fertaie
  • ce che i va i vûl
  • ce che no si volarès al capite aduès
  • ce che no si vûl finî si fâs di mancul di començâ
  • ce zovial volê ce che no si po vê?
  • ce zovial volê là che no si rive?
  • cjar di vedran no le vûl nancje il cjan
  • cuant che a 'nd è masse parons, si po fâ ce che si vûl
  • cuant che al è nûl, al po plovi cuant che al vûl
  • cuant che Diu al vûl cussì, nol è nuie di masse
  • cuant che Diu nol vûl, i sants no puedin
  • cuant che il ben no si lu vûl, il mâl al è preparât
  • cuant che il Signôr al vûl pierdi un, i cjol il judizi
  • cuant che mus al vûl, musse no vûl; cuant che musse e vûl, mus nol vûl
  • cuant che no 'nd è, la muart no 'nd vûl
  • cuant che no 'nd è, nancje la muart no 'nd vûl
  • cuant che no si vûl finî si fâs di mancul di tacâ
  • cuant che si vûl bastonâ, si cjate simpri un len
  • cui bogns si fâs ce che si vûl, cui triscj miôr che si po
  • cui che al à di vêju al vûl vêju
  • cui che al viôt, sint e tâs, al è segn che al vûl vivi in pâs
  • cui che al viôt, sint e tâs, al vûl vivi in pâs
  • cui che al vûl aghe che al ledi a la fontane
  • cui che al vûl ancje al po
  • cui che al vûl che al ledi; cui che nol vûl che al mandi
  • cui che al vûl che si discomodi
  • cui che al vûl cjapâ ducj i uciei che a passin no 'nt cjape nissun
  • cui che al vûl cjapâ il gût, bisugne che si bagni il cûl
  • cui che al vûl cjar che al ledi in becjarie
  • cui che al vûl fâ ce che nol po al cjate ce che nol vûl
  • cui che al vûl gjoldi di domenie che al sparagni la sabide
  • cui che al vûl il pape che al ledi a Rome
  • cui che al vûl jessi masse dret nol è maladet
  • cui che al vûl jessi masse maladet nol va dret
  • cui che al vûl jessi rispietât che al rispieti
  • cui che al vûl la fie che al cjareci la mari
  • cui che al vûl pes che si bagni i pîts
  • cui che al vûl provâ lis penis dal infier che al fasi di Istât il fari e il cjaradôr di Invier
  • cui che al vûl racuei che al semeni
  • cui che al vûl salvâ la panze pai fîcs che nol ledi in vuere
  • cui che al vûl savê masse al sa di chel savôr che mi capîs
  • cui che al vûl stâ ben une dì, che al mangji ben; un mês, che si maridi; un an, che al maci il purcit; dute la vite, che al ledi predi
  • cui che al vûl stâ san che al pissi dispès tant che il cjan
  • cui che al vûl un bricon che lu mandi a scuele o ben a passon
  • cui che al vûl un cjan di cjace che lu cjoli di raze
  • cui che al vûl un mangjon che al tegni un stiçon
  • cui che al vûl une buine fantate che se fasi
  • cui che al vûl vê che al ledi, cui che nol vûl vê che al mandi
  • cui che al vûl vê lavôr mâl fat, che lu pai denant trat
  • cui che al vûl vivi e che al vûl stâ ben che al cjoli il mont come che al ven
  • cui che dut al vûl di rabie al mûr
  • cui che i da il dêt al mat, al vûl il dêt cun dut il braç
  • cui che no 'nd vûl che si sofli
  • cui che nol à cjaval e al proviôt scorein, siele e spiron, se al vûl al è un mincjon
  • cui che nol fâs cuant che al po, daspò nol po fâ cuant che al volarès
  • cui che nol vûl che al mandi mes, cui che al vûl che al ledi stes
  • cui che nol vûl il ben, il mâl al è preparât
  • cui che nol vûl in chest mont sfadiâ che nol stedi a nassi
  • cui che nol vûl nol merte
  • cui che nol vûl pierdi che al fasi di mancul di zuiâ
  • cui che nol vûl vê ostarie che al buti jù la frascje
  • cui che nol vûl vê ostarie che al dispicji la frascje
  • cui che plui ind à plui al volarès vênt
  • cui che se vûl che se gjoldi
  • cui che se vûl se merte
  • cui che si vûl comodâ si dêf discuinçâ
  • cui che simpri al lavore al è segn che al vûl lâ in malore
  • cui che trop al vûl nol à nuie
  • cui le intint, cui no le intint e cui nol vûl intindile
  • cui no le capìs, cui nol vûl capîle e cui fâs di no capîle
  • cui triscj bisugne fâ miôr che si po, cui bogns si fâs cemût che si vûl
  • cui uciei i vûl la polente cjalde
  • cul bon fâs ce che tu vûs, cul trist ce che tu pûs
  • daspò dal batisim, ducj a volaressin sei santui
  • Diu de int nol vûl jessi adorât corint
  • ducj a vuelin dî la sô
  • e je caritât tant a judâ cui che al vûl fâ robe, come a dâi un poc a cui che al vûl lâ in malore
  • e vûl fam par savê ce che al è bon
  • e vûl tele a fâ cjamesis
  • fâs ai altris ce che tu volaressis fat a ti
  • flât di cûl al va là che al vûl
  • i cuarins a volaressin cuets cu la sclopetade
  • i gjenitôrs no vuelin viodi mai i difiets de lôr prole
  • i scherçs a vuelin fats a timp e lûc
  • i siôrs a àn ce che a vuelin
  • i siôrs a àn il paradîs in chest mont e se a vuelin ancje in chel altri
  • i testarts le vuelin simpri a lôr mût
  • i viei a vuelin che ancje i zovins a fasin come lôr
  • i vûl bighe no cjavei
  • i vûl fede a lassâ lis croçulis
  • i vûl inzen a fâ la mignestre cul len
  • i vûl saût a fâ scliçots
  • il diaul nol vûl sintî il qui habitat
  • il mâl che si vûl nol dûl
  • il mâl che si vûl nol è mai di masse
  • il mont al vûl sei ingjanât
  • il pecjât nol vûl lûc
  • il pes al vûl fresc
  • il primarûl al nas cuant che al vûl
  • il Signôr nol vûl mai nissun di content
  • il vuei al sta tai crets
  • jude cui che al à voie di fâ ben e cui che al vûl lâ in malore judilu a strucjâ
  • l'om ce che al vûl vuê, doman nol vûl
  • l'ûf al vûl nec durum nec tenerum sed basotum
  • la cjarte si lasse meti sù ce che si vûl
  • la muart no vûl vê mai tuart
  • la plui grande fadie e je di fâje intindi a cui che nol vûl capîle
  • la tiere no vûl ni puars ni avârs
  • la vedrane e volarès vêlu, la maridade e volarès tornâlu indaûr
  • la vît i vûl il so pâl
  • lasse che a disin ce che a vuelin e fâs ce che al va ben
  • mats e fruts a puedin dî ce che a vuelin
  • mats, feminis, paron, timp e cûl fâs ce che al vûl
  • metimi râr se tu vûs che ti jempli il granâr
  • misuriti se no tu vûs sei misurât
  • nissun plui sort di cui che nol vûl sintî
  • no si da al mont un vuarp plui grant di chel che nol vûl viodi
  • no si po volê ben cuant che dal cûr nol ven
  • no stâ fâ il mâl se no tu vûs sei odeât
  • no stâ fâ mâl se tu vûs vê ben
  • no stâ fâur ai altris ce che no tu vûs che ti fasin a ti
  • no stâ fumâ se tu vûs campâ
  • no vûl grant fadie a fâ il coion
  • nûl e cûl al fâs ce che al vûl
  • ogni mulin al vûl la sô aghe
  • ognidun al po fâ ce che al vûl
  • onorimi se tu vûs che ti onori
  • pal mus al vûl baston
  • par che al sedi bon il cafè a vuelin trê robis: cualitât, cuantitât e savêlu fâ
  • par che e vegni biele ue e biele blave a vuelin cjantadis lis implorazions de ciale
  • par chê strade che no si vûl lâ al tocje di cori
  • par cognossi il furp, al vûl un furp e mieç
  • par cuinçâ ben il lidric al vûl: pal vueli un avâr, pal asêt un moderât e a messedâlu un mat
  • par decidi di une fabriche al vûl un mestri
  • par fâ pan i vûl farine e levan
  • par fâ robe al vûl levan
  • par lâ in malore no i vûl sparagn
  • par lâ in malore no vûl miserie
  • par ogni sant i vûl la sô cjandele
  • par salvâsi a vuelin trê robis: bon voli, buine gjambe e puarte vierte
  • par vê la pâs in chest mont a vuelin trê robis: une femine par cjase, une passare par vile, une cocule par sac
  • passât il trenteun no lis vûl plui nissun
  • plui si 'nd à, plui si volarès vênt
  • primarûl al po nassi cuant che al vûl
  • primarûl cuant che al vûl
  • ravi, ravi: cui che si 'nd vûl, si 'nd gjavi; ravi, raveti: cui che si 'nd vûl, si 'nd meti
  • rispiete se tu vûs sei rispietât
  • Sant Florean nol vûl ingjan
  • se Diu al vûl, bisugne rispietâ la sô sante man
  • se Diu nol vûl, no si môf une fuee di pôl
  • se la crôs no si vûl che e pesi, si à di puartâle e no di strissinâle
  • se la done a vûl comparî, la crodie dal cjâf e devi dulî
  • se no si po fâ come che si volarès, si scuen fâ come che si pues
  • se no tu vûs che lis sepin, fâs di mancul di fâlis
  • se no tu vûs insegnâ ben, fâs di mancul di insegnâ mâl
  • se o ves un fi che al ves non doman, o volarès maçâlu daurman
  • se si vûl conservâ la amicizie, bisugne stâ lontans
  • se si vûl piâ pes, bisugne bagnâ il cûl
  • se si vûl pierdi la amicizie, bisugne imprestâ bêçs
  • se si vûl savê la zornade, si cjale la matine
  • se si vûl vê un gust, bisugne paiâlu
  • se tu vûs che i altris a mantegnin il to segret, scomence a mantignîlu tu
  • se tu vûs cognossi la fie, cjale la mari
  • se tu vûs comandâ, impare prin a ubidî
  • se tu vûs fâ savê une robe, contile in segret
  • se tu vûs sei ben viodût, tenti sort e ancje mut
  • se tu vûs sparniçâ une robe, contile in segret
  • se tu vûs vê ben, fasilu
  • se tu vûs vê reson, zighe fuart
  • si fâs ce che si pues e no ce che si volarès
  • sossedâ nol vûl ingjan: o sium o fam
  • sossedâ nol vûl mintî: o fam o sêt o sen di lâ a durmî o cualchi cjosse che nol olse a dî
  • sta cul to avuâl se tu vûs fâ bon carnevâl
  • su la cjarte si po scrivi ce che si vûl
  • tes causis a vuelin trê robis: vê reson, savêle dî e cjatâ cui che le dedi
  • ucii il cjan al lôf se tu vûs che no ti vegni cuintri
  • une robe daspò vendude ducj volarès comprâle
  • une vacje daspò vendude ducj volarès comprâle
  • vûstu vê pâs in famee, cusii la lenghe a la femine