volê dî    [FO]

  1. loc.v. vê la volontât di dâ un ciert messaç, ancje in espressions par introdusi esplicazions, precisazions, corezions o in incîs pleonastics o che a vuelin riclamâ la atenzion«Calme, calmiti, benedet. No fasarès tant il bulo, se o fos in te». «Ce volêso dî ?» «Va là, che tu mi âs capît benon» (Carlo Sgorlon, Prime di sere); "[Mabile] E cjol Toni Bertòs… Ju àn viodûts a balâ il ponte e tac, domenie stât vot." "La Mabile di Tite Lunghin?" "Sì, propit chê o vuei dî…" (Maria Forte, Mabile la Lunghine)
  2. loc.v. vê un sens, un significât"Le cesoie? ce vuelial dî?" "Lis fuarpiis" (Pieri Somede dai Marcs, La buteghe dal barbîr); la etimologjie stesse dal non che al vûl dî "slusint, sflandorôs", nus conferme che Belen al jere divinitât dal soreli (Sandri Carrozzo, Jenfri vîfs e muarts)
    Sin. significâ , volê significâ
  3. loc.v. vê une reson, une implicazion, un efiet, une consecuence, une ecuivalence e v.i."Viodistu mo ce che al vûl dî invelegnâsi e cjastiâ prime da la ore?" (Catarine Percude, Lis âfs); si combateve rimpinantsi sui crets, tarombolantsi te nêf deventade rosse di sanc, semenade di muarts e di ferîts che nissun podeve judâ… Pierdi Pâl Piçul al voleve dî bandonâ dute la zone (Pieri Menis, Funerâl a Pâl Piçul); i sclâfs dal Cuei e dal Lusinç a fevelin sclâf ancje se a capissin talian: al vûl dî che a son ancjemò sclâfs; chei parsore Tarcint, di Sedilis par esempli, a fevelin mieç par fate: al vûl dî che là a son lâts a incjasâsi une vore di furlans (Josef Marchet, La fuarce dal nestri lengaç)
    Sin. significâ
Components: Proverbis:
  • cui che nol à voiis, al vûl dî che ses à gjavadis
  • la vacje che e je sul toglât se no mangje al vûl dî che e à mangjât
  • puarte al vûl dî puarte a cjase
  • trê voltis bon, al vûl dî coion