scjars  scjars  [AF]

  1. adi. che al è in piçule cuantitât, misure o intensitât, soredut cussì piçule di no bastâ, di no jessi avondea spietavin un puest contentantsi de bocjade; e scjarse ancje chê (Antoni Beline, Pre Pitin); al veve simpri i bregons scjars che i lassavin scjampâ la panze (Maria Forte, Il tei); te lûs scjarse de sere, o viôt la lobie cun dentri alc di scûr (Alan Brusini, Gian Paolo Linda, I forescj); par chê strade il trafic al jere scjars (Agnul di Spere, In Friûl, nossere)
    Sin. contât , minim , misurât , pôc , limitât , misar , puar2 , insuficient , magri , sclagn , strent , piçul
    1. che al à alc in pocje cuantitât o intensitâtDalban al viveve tal so cîl beât, e al jere scjars di cundizion (Maria Forte, Cjase di Dalban)
    2. che nol rive a une cierte misureun cuarp che al pesave scjars setante chilos (Amedeo Giacomini, Tal ospedâl)
      Sin. strent , striçât , tirât