puar2  /-àr/  puar  [FO]

  1. s.m. ortaie de famee dal ai e de cevole, di savôr plui delicât, che e forme un mani lunc e cilindric di fueis claris da pît e verdis insom, lat. sient. Allium porrumcrostadute di puar e luianie cun salse di zafaran (Locanda Devetak, Menù Invier 2012/13)