picjâ  pi|cjâ  [FO]

  1. v.tr. tacâ adalt alcla none e picjà sul cjadenaç la stagnade grande che par un pôc si niçulà parsore de flame cisicant (Pieri Menis, Il pignarûl); picjâ tai ramaçs lis scjaipulis cui riclams (Maria Forte, Cjase di Dalban); e à fat un cuadri e lu à picjât pal mûr in bande dal altâr (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini)
    Sin. dispingjulâ , pontâ , sospindi , tacâ
    Var. impicjâ
    1. (fig.) fissâ, meti o tignî tacât di cdn. o di alcmi àn dite che lui i à picjât aduès i voi, ce vûstu, e sarà la prime che i plâs e cussì… (Carlo Tolazzi, La salamandrie tal fûc); [al patriarcje Bertrant] i costà cjare, come che e à simpri costât a ducj chei che a àn volût ben al Friûl cence picjâlu daprûf di cualchi interès plui grues e plui potent (Josef Marchet, Il patriarcje Bertrant)
      Sin. tacâ
    2. dâ alc, spec. no preseât, no bon, che al intrighe e v.i.aromai o sin al complet: o vin za la piçule patrie, e o vin ancje la grande. Une altre che nus picjin intor o scugnaressin clamâle la «mezane» (Riedo Pup, Furlan jo mame! Triveneto tu frut)
      Sin. sbolognâ , sgnacâ , tacâ
  2. v.tr. copâ, justiziâ scjafoiant cuntun laç che al ten sospindût pal cuel il condanâtil sassin di strade […] lu vevin picjât juste li dal Clapat e lassât la part di trê dîs che lu becotassin i corvats (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve); nol à documents, une robe che ai Todescs ur puce di stiç tant di calcolâlu partigjan ustinât che picjâlu al è pôc (Ivano Urli, Storie di Min)
  3. v.tr. (fig.) fâ che cdn. si maridi, spec. intun matrimoni pôc fortunât"Tu âs masse smanie di picjâlis chês frutis" i diseve (Maria Forte, La fie çuete)
    Cfr. sistemâ , colocâ
  4. v.tr. (ancje ass.) fâ un debit, spec. meti alc sul mont, viôt picje e dispicje
  5. v.intr. jessi tacât adalt e vignî jù par vie dal propri pêsun biel pâr di ricjins che a picjavin jù da vuarelis (Jolanda Mazzon, Di là de rêt); sul devant veva un gurmâl selest di seda cun doi flocs, che i picjavin par da banda (Ranieri Mario Cossâr, Gnossis gurissanis)
    Sin. pendolâ , vignî jù , pendâ
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • cui che al à picjât lis luianiis lis dispicje
  • cui che al picje i salams ju dispicje
  • cui che lis à picjadis lis dispicje
  • dispicje il picjât e lui ti picjarà
  • dulà che il pari al met il claut il fi al picje il cjapiel
  • i dan trê dîs ancje a cui che a àn di picjâ
  • i laris piçui si picjiju, i grancj si lassiju cori
  • lari piçul no stâ robâ che il lari grant ti fâs picjâ
  • lari piçul no stâ robâ che il lari grant ti picjarà
  • par debits no mi picjin e nancje in galere no mi metin
  • une gjave, une met, une picje sù pal stec