ingôs in|gôs [AF]
-
s.m.
sensazion di pression par alc che al pues jessi negatîf, che al met in pinsîr:
mi vignive l'ingôs a pensâle cun chel altri e la pôre che, une dì, mi varès magari lassât par lâ cun lui (Roberto Ongaro, Cretevierte);
ce moments, ce moments, a contâti cumò mi torne sù dut l'ingôs di chei dîs... (Carlo Tolazzi, La salamandrie tal fûc)
Sin. angosse , ansie , aprension , fastidi , lambic , lancûr , magon , malcuietece , pinsîr , preocupazion
Var. ingòs
Cfr. baticûr
- miôr la pôre che no l'ingôs