gaspâ
gas|pâ
[BF]
-
v.tr.
cjapâ cun fuarce e cun sveltece:
[...] par vie dal gjat che al à gaspade une crodie di ardiel (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini)
Sin. cjapâ
, grampâ
, brincâ
, brancâ
, gatamâ
, dâ la gafe
, çafâ
, gafâ
, gasparâ
-
cjapâ o otignî alc, ancje cul ingjan, cu la violence o cuintri di un dirit
-
v.tr.
cjatâ, cjapâ cdn. che nol vûl jessi cjatât:
il sorestant Scelba [...] lu clamin bon di nuie parcè che nol rive adore di gaspâ il brigant Giuliano (Redazion Patrie dal Friûl, I brigants de Sicilie e i terons di Triest)
Sin. becâ
, cjapâ
, curâ
, dâ la gafe
, dâ la trate
, brincâ
, gatamâ
, gafâ
-
v.tr.
rivâ a vê, a otignî, a doprâ, a vê un vantaç o une ocasion:
no vin mai lecadis lis scarpis a un grant partît fin al moment di gaspâ une buine grepie, par voltâi lis spalis l'indoman e jentrâ intun altri partît (Josef Marchet, Svelts e dordei)
Sin. cjapâ
, cjoli
, gafâ