dâ adun
[CO]
-
loc.v.
fâ in mût che plui elements, materiâi o imateriâi, a sedin insiemi o coordenâts o disponibii o creâ un complès formât di plui elements, tocs, parts e v.i.:
chest organisim al da adun e al coordene dutis lis comunitâts storichis gjermanichis de Italie e al è stât fondât l'an passât (Luca Coradduzza, Gjermanofons in cunvigne a Sauris)
Sin. dâ dongje
, unî
, meti dongje
, zontâ
, riunî
, tirâ dongje
, tirâ adun
, parâ dongje
, meti adun
Components:
-
adun
av., s.m.
-
dâ
v.tr., v.intr.