cache  ca|che  [CO]

  1. s.f. (fam.) escrement, soredut tal lengaç cui frutsdenant de scuele e jere une cise dulà che i fruts a levin a fâ la cache (Alan Brusini, Amîs come prime)
    Sin. cacan , mierde , meuse
    Cfr. balote , buiace , sbit , strunt , cagade
  2. s.f. (fig.) robe sporcje o di nissun valôr
    Sin. mierde , porcarie , cragne
  3. s.f. (fig., volg.) ande di superioritâtmanco cache e che al pai i debits! (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
    Sin. caghe , scaghe , puce sot dal nâs , mufe , mierde