malincreançât
ma|lin|cre|an|çât
[CO]
-
adi., s.m.
cence creance, cence educazion, cence buine gracie:
i fruts di Gargagnà […] ator pes stradis, sporcs, sbregâts, malincreançâts, a imparâ tristeriis e a fâ dome malis graciis (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini);
se deventant fuarts si devente malincreançâts e prepotents, salacor al è miôr restâ te nestre puaretât dignitose (Antoni Beline, Sant Jacum, là che al finìs il mont)
Sin. malegraciôs
, coiar
, grobolan
, grubian
, vilan
, insurît
, grintôs
, durion1
, incivîl
, ruspiôs
, salvadi
, volgâr
, maleducât