lavorâ  la|vo|râ  [FO]

  1. v.intr. meti lis fuarcis fisichis e inteletuâls intune ativitât, spec. produtive:  al veve la femine a Berne, che e lavorave a fâ la netisie tun ospedâl (Agnul di Spere, In viaç di domenie); la Bete e lavorave a Cuelalt, te filande (Meni Ucel, Rosaris)
    Var. laorâ
    1. jessi atîf e produtîf, fâ sacrificis, tun mistîr o inte vite in gjenerâl:  il lôr vant al jere chel di vê simpri lavorât, di jessi simpri stâts galantoms, di no vê maglis (Pieri Menis, Lis çuculis dal Gjigjo)
      Sin. cori , navigâ , sfadiâ , travaiâ
    2. ancje di un grup, di une imprese e v.i., puartâ indevant une ativitât par rivâ a un risultât:  impresis talianis a vevin lavorât agns par edificâ un grant puart sul mâr persian (Carlo Sgorlon, Ombris tal infinît)
    3. jessi in ativitât cuntun mistîr, une profession, un implei retribuît in maniere regolâr:  o vevi cutuardis agns, ma par lavorâ si veve di vê cuindis (Cristina Noacco, Faliscjis)
  2. v.intr. vê une cierte clientele:  Narduti al jere un brâf sartôr che al lavorave cui siôrs (Alan Brusini, Come tai romançs)
  3. v.tr. tratâ un materiâl par ridusi tune cierte forme, funzion e v.i.:  dut chel famôs stîl [dai Langobarts] di lavorâ il clap al mertarès un studi gnûf (Francesc Placerean, La nestre storie); artesans che a lavorin il len (Oscar Puntel, Toni Capuozzo: «Ognidun al bale cun sô agne»); il lat tes caseris al ven lavorât ancjemò in maniere tradizionâl (Mauro Pascolini, Andrea Guaran, La mont furlane)
    1. fâ che la tiere agricule e produsi:  Rose i diseve di adatâsi, par intant, a lavorâ chês cuatri cumieris che a vevin e che cul timp… (Roberto Ongaro, Il muc)
  4. v.intr. (ancje fig.) jessi in vore, funzionâ:  aghis, che a garantivin […] ancje la fuarce par fâ lavorâ mulins e seis (Mauro Pascolini, Andrea Guaran, La mont furlane)
    Sin. lâ , zirâ , funzionâ , cori
    1. v.intr., v.tr. (fig.) someti a une cierte azion, produsi un efiet:  chel dolôr i lavore dentri come un carûl e no je redenzie (Maria Forte, La tiere di Lansing)
      Sin. masanâ
  5. v.tr. (fig.) tratâ cun cdn., cun pazience e insistence, par otignî alc:  "Si che vô o tasaressis?" "No viarzarès bec fintant che la fie no à lavorade la mari." (Bruno Paolo Pellarini, L'anel striât)
Proverbis:
  • a àn cjatât scrit te sacre scriture: che a lavorin i viei che a àn la piel dure
  • al è miôr stâ dibant che no lavorâ dibant
  • che nol nassi al mont cui che nol lavore
  • cuant che e je la buine volontât di lavorâ, al è dut
  • cui che al à buine voie di lavorâ, al è plui siôr di cui che al à sîs cjamps di arâ
  • cui che al è pegri di mangjâ al è pegri ancje di lavorâ
  • cui che al è usât a lavorâ nol po stâ dibant
  • cui che al lavore al à alc e cui che nol lavore nol à nuie
  • cui che al lavore al à une cjamese e cui che nol lavore ind à dôs
  • cui che al lavore in zoventût al gjolt in veglece
  • cui che al lavore la fieste, e je tante tampieste
  • cui che al lavore par se al lavore par trê
  • cui che i pese di lavorâ al cîr ogni scuse par polsâ
  • cui che nol lavore che nol mangji
  • cui che nol mangje nol po lavorâ
  • cui che simpri al lavore al è segn che al vûl lâ in malore
  • cul fâ lavorâ si va in malore
  • ducj a lavorin par vivi
  • fâ e disfâ al è dut un lavorâ
  • fâ e disfâ, si impare a lavorâ
  • il lavorâ al è preâ
  • l'om che nol lavore al impare a fâ mal
  • la cjase là che ducj lavore no va in malore
  • la necessitât e insegne a lavorâ
  • la robe si fâs lavorant e si disfe zirandolant
  • lavorâ come che no si ves di murî mai, vivi come che si ves di murî simpri
  • lavorâ come che si ves di vivi simpri, preâ come che si ves di murî daurman
  • lunc di mangjâ, pegri di lavorâ
  • nissun nol lavore dibant
  • no si sa tant lavorâ che la bocje tant mangjâ
  • o adore o lavore
  • ognidun che al lavori de sô art
  • par no lavorâ, i poltrons a profitin di dutis lis ocasions
  • plui si lavore, plui si à ce lavorâ
  • se si lavore si à di sudâsi
  • se si lavore tal carnevâl piçul, si viôt madracs piçui; se si lavore tal carnevâl grant, si viôt madracs grancj
  • si à di lavorâ par vivi e no di vivi par lavorâ
  • tasê, lavorâ, patî, preâ
  • trê a son i difiets dai furlans: fâur mâl ai fradis, lavorâ pai altris, alçâ il comedon
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl