definî
de|fi|nî
[FO]
-
v.tr.
segnâ i confins, i limits:
la fondazion dal Ducât furlan […] la sô posizion sociâl e economiche autonome tal ream Langobart, a definirin […] i confins gjeopolitics, etnics e culturâi de regjon furlane (Gian Carlo Menis, Storie dal popul furlan);
lis modalitâts di calcul dal contribût, in chest câs, a son definidis daûr di parametris predisponûts dal Ufici Scolastic Regjonâl (Patrizia Pavatti, La tutele de lenghe furlane a scuele)
Sin. determinâ
, fissâ
, segnâ
Var. difinî
-
v.tr.
descrivi in mût di fâ capî lis carateristichis principâls:
pe sô storie tribulade e pe sô ricjece plurâl, il Czoernig al definì la Contee di Gurize "un campionari de Europe" (Ferruccio Tassin, Autonomie tal Friûl austriac)
Sin. descrivi
, piturâ
-
descrivi il significât di une peraule:
tecnics e sienziâts a àn di definî in maniere rigorose i tiermins che a doprin - se no son za stâts codificâts - e a àn di tignîsi al significât stabilît (Franco Finco, Par une terminologjie in lenghe furlane)
-
doprâ une peraule o une espression une vore curte par comunicâ un significât:
si pues definî telâr cualsisei mecanisim in stât di tignî tirâts e paralêi i fîi de urdidure in maniere di permeti di alçânt cualchidun tignint fers chei altris (Andrea Pessina, Gaetano Vinciguerra, La preistorie in Friûl)
Sin. dî
, batiâ
, nomenâ
, clamâ
-
v.tr.
individuâ in maniere di rivâ a cognossi, a capî:
al varès fat di dut par salvâ la sô famee, ma nol saveve ce. Al si ingrimpave a une sperance che nol rivave a definî (Agnul di Spere, Frêt)