casse  ca|sse  [FO]

  1. s.f. contignidôr di forme plui o mancul cuadretes cassis dai libris e jere tante robe parcè che jê e veve vude simpri chê di salvâ dut (Jolanda Mazzon, Fûr di timp)
    Sin. cassele , scjate
    1. cuantitât di robe tignude dentri di chel contignidôr
  2. s.f. mobil di len, doprât soredut tes cjasis di une volte par tignî vistîtste casse lavorade di intai, i vistîts a nasavin di bon: vie pal Invier a vignivin a lavorâ par cjase i sartôrs cjargnei e la casse si implenave (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve); da une casse di noiâr cu lis bertuelis e la sieradure di fier lavoradis e stagnadis a la antighe, e tirave fûr la blancjarie che e nulive di lavande (Pieri Somede dai Marcs, La Madone dai siet dolôrs)
    1. cuantitât di robe tignude dentri di chel mobilune casse di peçots (Pieri Çorut, Lis gloriis di Tambûr - Tamburade II)
  3. s.f. contignidôr di len par meti dentri il muart di sepulîfûr de cjase dal puar muart, tante int a spietâ che al rivàs il plevan e la crôs pe benedizion dal cadavar e par sierâ la casse (Angelo Covazzi, Al funerâl)
    Sin. casse di muart , bare
  4. s.f. mobil rinfuarçât e cun portele blindade li che si tegnin bêçs o robis par che no si puedin robâ o par che al sedi plui dificil robâjual jere un forest, un soldât passât di là, che al veve tignût a ments là che e jere stade soterade la casse dal reziment, e cumò al jere tornât a cjolile (Pieri Menis, Il forest); al strissine jù pal coredôr la casse di fiar che e pese cuissà trop (Alan Brusini, Un dai pôcs)
    Sin. baûl , casnà , casson , sforcîr , cassefuart
  5. s.f. mobil di une ativitât comerciâl dulà che si metin i bêçs des venditis e di dulà che si cjapin i bêçs di dâ di rest, dispès cuntun calcoladôr che al regjistre i moviments e ju stampe tune scontre o ricevude fiscâl
    1. puest li che si va a paiâ tune buteghe, tun ambient e v.i.a vevin di lâ a fâsi il biliet ae casse e dopo a vevin di lâ a servîsi di bessôi di cueste, luianie, polente e vin (Mario De Apollonia, Il timp par ledrôs)
    2. ufici o banc che al viôt dai moviments di bêçs di une ativitât economiche o intune bancje, in pueste e v.i.[...] si cjate a jessi la casse, dome par disgambiâ bêçs. Tu i dâs un dolar, e il cassîr, sence nancje cjalâ, ti mole jù une grampe di monedis. Tu pues jessi sigûr che nol sgare di un centesin (Vico Bressan, Cîl e aghe)
  6. s.f. disponibilitât di bêçs o di avês li di un ent, di une aziende o di cdn.paiâts une vore di debits e metude in sest la casse, o vevi pensât di fâ lis scuelis gnovis a Pantianins (Pieri Somede dai Marcs, Lis scuelis e la nêf); il tunel tal 1970 si veve calcolât che al costàs tresinte milions di francs, e insom si jerin inacuarts che des cassis a 'nd jere partîts dibot sietcent (Agnul di Spere, Fieste di inaugurazion)
  7. s.f. istitût di credit, bancjevan formant une casse di sparagn / par socori il compagn (Pieri Çorut, I artesans)
  8. s.f. [CO, TS] mec., tecn. struture vueide che e ten dentri un mecanisimla casse dal orloi (Giulio Andrea Pirona, Ercole Carletti, Giovanni Battista Corgnali, Il Nuovo Pirona)
  9. s.f. [TS] arm. struture che e fâs di base a une arme di artiliarie
    Sin. cassadure1 , incassadure
  10. s.f. [TS] tess. ognidun dai tocs di len mobii che a tegnin il pietin dal telâr
    Cfr. telâr , pietin , puartecassis
  11. s.f. [CO, TS] edil. struture di len inmurade des puartis e dai barcons
    Sin. telâr , casse dal telâr
  12. s.f. [CO, TS] edil. spazi vueit tun mûr, par tignî dentri aparâts, massime lis persianis inrodoladis parsore di puartis e barcons
  13. s.f. [CO, TS] tecn. intun implant di difusion sonore, contignidôr sfodrât di materiâl fonoassorbent che al à dentri un o plui megafons
  14. s.f. part de caroce, de carete e v.i. dulà che si sentisi
    Sin. serpe , serpin
  15. s.f. viôt casse dal voli
  16. s.f. (oc.) viôt panarie
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • cui che al fâs fabricâ al à bêçs in casse, cui che al fâs piturâ ind à di masse
  • fabricâ cui bêçs in casse, piturâ se a 'nd è masse
  • i parincj si cognossiju a fassis, a gnocis e a cassis
  • une ridade e gjave un claut de casse