Dizionari de Lenghe Furlane

trê  trê  [FO]

1. s.m. numar naturâl che al ven dopo dal doi e prime dal cuatri e segn che lu rapresente:  lis sôs telis a vevin moltiplicât par trê e par cuatri il lôr presit (Carlo Sgorlon, Ombris tal infinît); no 'nd è mai un doi cence il trê (Sandri Di Suald, Ah! la provincie)
2. adi.num., pron.num. in cuantitât di dôs unitâts plui une, ancje cun valôr sostantivât o cun sostantîf sotintindût:  un laveman a trê pîts di fier smaltât (Roberto Ongaro, Il muc); fâ di mangjâ par trê di lôr (Franca Mainardis, Il sium di Lissandri); "Che e cerci ce bon abocât che al à chest tocai di trê agns" (Maria Forte, Cjase di Dalban)
   
   1. adi.num., s.m. ancje cun valôr di ordenâl o identificatîf intune serie o intune categorie:  al burive fûr trê volumuts di proverbis, detulis e datis furlanis. Interessants massime il doi e il trê (Laurin Zuan Nardin, Dario Zampa (par cure di) Une volte in Friûl, Udin, 1994-95 (volums 2 e 3))
      Sin. tierç
3. adi.num., pron.num. (fig.) cun valôr indeterminât, par indicâ une cuantitât piçule:  si disevin trê peraulis in dì, vuardantsi di cjalâsi tai voi (Meni Ucel, I Catanas); no rivai a resisti a la tentazion almancul di vierzi mieç voli, par trê seconts (Checo Tam, Sense); nol covente dî che la pratiche de cjosse publiche, no si le cjape ni in trê mês ni in trê agn (Josef Marchet, Fûr cui che i tocje)
4. s.m. tierç dì dal mês:  pre Checo Placerean al fasè il so biel discors evocatîf de storie dai 3 di Avrîl dal 1077 in place (Adrian Cescje, Memoriis di politiche linguistiche)
   
   1. tierç an di un secul, o in câs ancje di un deceni:  in glesia, i coscrits dal “trei” a cjapin puest denant (Zuanfrancesc Gubian, Cronicute dal ultin dal an a Dalès)
5. s.m. vôt bas cjapât a scuele, suntune scjale di 1 a 10:  [il professôr di gjeografie] mi à sgnacât un biel trê (Antoni Beline, La fabriche dai predis)
6. s.m. cjarte di zûc contrassegnade dal numar trê o cun trê elements:  «Cale chel trê, mondo can! Ce spietistu?» (Meni Ucel, Mondo birbo); "Balote! Tu mi âs fat capî di vê il trê di denârs e tu mi butis il siet. Tu mi âs fat straçâ la briscule!" (Checo Tam, Se ti perdi tuo danno)
7. s.f.pl. tierce ore dopo miezegnot:  "Anìn in stazion grande, a vierzin aes trê" E alore jù ducj par viâl Triest a zigâur a di chês là tor i lens, e a fâ dispiets ai fachins che a durmivin (Dino Virgili, La strade come un destin)
   Sin. trê di gnot , trê di matine , trê di buinore
   
   1. tierce ore dopo misdì:  Severin, dopo gustât, al durmive fin trê (Riedo Pup, Vigji Strassanît); doman messe aes vot e gjespui aes trê (Josef Marchet, Lis predicjis dal muini)
      Sin. trê dopomisdì , cuindis

Polirematichis e espressions idiomatichis

• a trê dimensions loc.av., loc.adi.inv.
• cence dî ni doi ni trê loc.av.
• cence dî ni trê ni cuatri loc.av.
• cjapâ il trê di cope loc.v.
• cjoli il trê di cope loc.v.
• jessi li li loc.v.
• jessi su lis trê e trê cuarts loc.v.
• jessi su lis undis e trê cuarts loc.v.
• jessi sui trê e trê cuarts loc.v.
• meti trê peraulis in rie loc.v.
• sudâ trê cjamesis loc.v.
• tignî sù trê cjantons de cjase loc.v.
• tignî sù trê cjantons di cjase loc.v.

Proverbis:

• "se" e "ma" e "cuissà", a son trê peraulis di ponderâ
• a son trê manieris di vivi: vivatâ, vivi, vivulâ
• a son trê manieris di vivi: vivi par mangjâ, mangjâ par vivi e vivulâ
• a vuelin trê robis par salvâsi: bon voli, buine gjambe e puarte vierte
• al è miôr cjaminâ trê dîs par tiere che no miezore par la aghe
• al vâl plui un ducât che no trê liris
• balçan di trê, cjaval di re; balçan di un, cjaval di nissun
• cjar di sbîr trê bêçs la lire
• cuant che la matine a son trê sorei, ploie sigure
• cui che al è trê voltis bon, al è mincjon
• cui che al fâs da se al fâs par trê
• cui che al lavore par se al lavore par trê
• dal cjaval e dal mûl trê pas daûr dal cûl
• daspò cjapât sù trê voltis il fûs a une fantate, si sclape la fave
• daspò di trê dîs l'Invier al è fat
• doi viaçs dongje la aghe, trê tal mulin, e un di vicin
• dutis lis maraveis a durin trê dîs
• fâ, savê fâ e dâle di intindi a son lis trê colonis dal mont
• feminis a 'nd è trê al carantan, e il carantan indaûr
• feminis a 'nd è trê al solt, e il solt indaûr
• feminis, lambretis e orlois a son trê imbrois
• i dan trê dîs ancje a cui che a àn di picjâ
• i trê “c” pericolôs: cugnât, copari, cusìn
• in trê dîs la nêf e va vie: Sant Zuan, Sant Pieri e Sant Jacum
• in trê dîs no si devente mestris
• joibe vignude setemane jessude, ma cui che nol à ce mangjâ al à trê dizuns di contâ
• joibe vignude, setemane jessude; ma cui che nol à ce mangjâ al à trê disons di contâ
• l'om si lu cognòs in trê robis: tal zûc, tal matrimoni, tal test
• la femine e ten sù trê cjantons de cjase, l'om un sôl
• la Istadele di Sant Martin daspò trê dîs e po vê fin
• lis maledizions a van trê dîs par lûc, po a colin là che e je la colpe
• lis trê contentecis dal om: lâ coscrit, copâ il purcit, murî la femine
• misurâ trê voltis prin di taiâ une
• nissune maravee no dure plui di trê dîs
• ogni grant maravee e dure trê dîs
• ogni marcjât al dure trê dîs
• par che al sedi bon il cafè a vuelin trê robis: cualitât, cuantitât e savêlu fâ
• par salvâsi a vuelin trê robis: bon voli, buine gjambe e puarte vierte
• par vê la pâs in chest mont a vuelin trê robis: une femine par cjase, une passare par vile, une cocule par sac
• se a 'nt fos, se a 'nd ves, se a 'nt sarès a son trê sants che no fasi miracui
• se a 'nt fos, se a 'nd ves, se a 'nt sarès a son trê sants che no judin
• se a 'nt fos, se a 'nt sarès e se a 'nd jere, a son trê sants che no judin
• se a 'nt fossin, se a 'nd vignissin, se a 'nd vessin, a son trê sants che a durin dut l'an
• si dîs dôs voltis dongje da la aghe e trê tal mulin
• tes causis a vuelin trê robis: vê reson, savêle dî e cjatâ cui che le dedi
• trê a son i difiets dai furlans: fâur mâl ai fradis, lavorâ pai altris, alçâ il comedon
• trê feminis a puedin dâi un pont al diaul
• trê feminis par cjase: une vive, une muarte, une picjade daûr de puarte
• trê fumatis a fasin une ploie
• trê pâi a fasin la forcje
• trê ploiis a fasin une montane
• trê robis a fasin scjampâ la int di cjase: il fum, la triste muîr e la cjase discuvierte
• trê robis a fasin scjampâ la int di cjase: la cusine fumose, la femine rabiose e la cjase discuvierte
• trê robis impussibilis: fâ stâ fers i fruts, fâ cori i viei, fâ tasê lis feminis
• trê robis in rie, il diaul al strie
• trê voltis bon, al vûl dî coion
• trê voris a son dibant: palâ nêf, bati coculis e copâ oms
• trê zulugnis e po la nêf
• une e nissun, doi e un, trê si scomence a imparê, cuatri si scomence a scombati
• une volte si je fâs a ducj, dôs a cualchidun, trê a dinissun