smavit
/smà-/
sma|vit
[CO]
-
adi.
di colôr pôc vîf, che al à pierdût colôr o che al à pôc colôr:
lis rosis zalis de rucule, chês turchinis dal lidric salvadi, i ciclamins smavits te arie de marine (Agnul di Spere, Int no consumade)
Sin. palit1
, smavît
, smamît
, sploiât
, smarît
, discolorît
, studât
, distudât
-
adi.
pôc definît, pôc precîs
Sin. debil
, flap
, smamît
, smavît
, sploiât
, lami
, smuart
, flevar
, studât
, distudât
-
adi.
che al à o che al mostre pôc vivôr:
il soreli smavit / al cjareça / la neif / sù pai tets / blancs (Gloria Angeli, La puarta dal Invier)
Sin. smavît
, smamît
, lami
, flap
, scunît
, debil
, flevar