memoreâ  me|mo|re|â  [AF]

  1. v.tr. tignî o riclamâ te memorie un ricuarta si leeva, un grum, cuant che a si viazava in treno e in coriera, e cun plui atenzion; a si memoreava dut e un pôc di chel dut al tornava fûr, coventant! (Giorgio Ferigo, In forma di peraulas…); lis pocjis citazions biblichis che a rivavin a brincâ in cualchi jenfri di predicje lis memoreavin par in vite (Riedo Pup, Il popul furlan al à la Biblie)
    Sin. impensâsi , visâ , ricuardâsi , vê iniment , visâsi , tignî a ments
  2. v.tr. riclamâ te memorie di cdn. altriognidune des contis e pues memoreânus un ricuart de nestre vite di fruts (Laurin Zuan Nardin, Dulà che e finìs la storie e che al nas il mît)
    Sin. fâ sovignî , ricuardâ , visâ , vê iniment
    1. fevelâ o scrivi di cdn. o di alc, ancje in maniere svelte, par fâ tignî presintis ciertis informazionsdai tancj fats di storie di chest toc di Friûl, si à di memoreâ il sachizament dal 1352 de bande des cernidis dal Patriarcje; intant de lote cuintri i feudataris ribei, che doi agns prin a Sant Zorç de Richinvelde a vevin maçât il Patriarcje Bertrant (Agnul di Spere, Cjopris - Viscon)
      Sin. citâ , vê iniment , ricuardâ , visâ
  3. v.tr. celebrâ un fat o une persone cun solenitât cuntune cerimonie, cuntune iniziative e v.i.[i Messens] a dedicarin cu la decime dal botin di vuere une grande Nike par memoreâ la vitorie intal sît di Olimpie (Adrian Cescje, Viaç aes origjins dal Logos); ancje chest an la Fieste de Patrie dal Friûl e je ricuardade cuntun program siôr di apontaments […] par memoreâ lis origjins e la storie di autonomie dal popul furlan (Redazion La Patrie dal Friûl, Fieste de Patrie, fieste di dut il Friûl)
    Sin. celebrâ , ricuardâ