lâ cuintri    [AF]

  1. loc.v. lâ bande di cdn. o di alc cuntun moviment frontâl'Sefin al è bessôl inte stale. Al va cuintri de puarte, si inacuarç dal baûl che al è metût denant de trombe dal fen (Luciano Rocco, La foghere)
    Sin. lâ incuintri
  2. loc.v. movisi e finî intor di cdn. o di alc ancje cuntun impatun coridôr lunc, o voi indenant a palpe cui braçs slungjâts indenant. O voi cuintri alc, no sai ce. Mi fermi pe pôre. O sint alc a tocjâmi (Stefano Gasti, Voi celescj)
    Sin. lâ intor
  3. loc.v. atacâ, assaltâ cdn., ancje cuintri di un grup o di dute une comunitât, ancje cun azions di vuere«Chê ca no ti passe slisse» dissal, e si butà cuintri il fantat. Al veve lui sperât che Eliseo i les cuintri, par fâ viodi a ducj che nol veve pôre (Carlo Sgorlon, Prime di sere); cundut che Cavedalis al fos contrari a cheste azion e al cirìs di fermâlu, Zucchi al decidè istès di lâ cuintri i todescs (Giovanni Pillinini, Zuan Batiste Cavedalis - Une vite esemplâr)
    Sin. fâ cuintri , dâ cuintri
  4. loc.v. vê un mût di jessi o di fâ contrari di ostilitât, di oposizion e v.i.a fuarce di volê lâ cuintri il conformisim uficiâl, a colin intun conformisim contrari (Josef Marchet, Cuintristorie dal Friûl fin sot la Italie)
    Sin. contrastâ , dâ cuintri , fâ cuintri
    1. dâ risultâts o consecuencis in contrast cun cdn. altri o cun alc altriLinùs al rivà a convinci Vignesie che ce che al produseve nol leve cuintri dai interès di altris industriis de Republiche fûr dal Friûl, (Adrian Cescje, Liniis di storie sociâl e economiche dal Friûl 1500 - 1800)
  5. loc. (fig.) no rispietâ une norme, une regule e v.i.[i imputâts] no son lâts cuintri lis leçs, ma a àn dome vantât un lôr dirit, che ur spiete ancjemò dai timps dai patriarcjis di Aquilee (Alviero Negro, Int di masnade); cui che al leve cuintri di cheste legjislazion militâr si cjatave denant dai tribunâi speciâi (Carli Pup, La seconde Irlande)
Components: