infenocjâ  in|fe|no|cjâ  [BF]

  1. v.tr. (pop.) fâ che cdn. al crodi ce che nol è par vê un vantaçe cun chestis bielis cjacaris e mel à infenocjât tant ben a tirâ dilunc (Giovanni Gortani, Un gustâ diplomatic)
    Sin. fâ sù , inculâ , infenoglâ , buzarâ , strabuzarâ , taconâ , foti , freâ , sfreolâ , freolâ
    1. contâ al che al è falsdi stuartis e di dretis / nus infenocjin sù chestis Gazetis. / Sintît mo ce che ai let / la altre sere bevint un cafè sclet. / Par prime novitât: un mus che al svole (Pieri Çorut, La Gazete)
Cul patrocini di
Universitât dal Friûl