font1  /-ò-/  font  [FO]

  1. adi. che al à une cierte dimension lant injù o indentri o ancje lontanta chel puest il flum al jere masse font par podê cjaminâ (Roberto Ongaro, Il muc); [la aghe] uì a faseva il gorc pi font, po a slargjava il branc che al rivava viert come un grant specju sot il punt (Novella Cantarutti, Malincunia dal lagu); al saltave te nêf fonde une gjambe (Alan Brusini, Par stradis lungjis)
    Sin. alt1 , profont
    1. che al à une grande estension lant injù o indentri o ancje lontanla busoche e jere lungje lungje e fonde fonde (Checo Tam, Sense); si meterin a cori, pai prâts, prin e po par une stradele cu lis cjaradoriis fondis (Roberto Ongaro, Il muc)
    2. che al va insot, indentriun arbul che nol à lidrîs fondis, nol podarà mai slungjâsi viers il cîl (Maria Chiara Visintin, Lis lenghis di Guriza in mostra a Cjasa Ascoli)
  2. adi. (fig.) che al somee lâ injù o indentri in alc, che al è scûr o che al à intensitâtil colôr dal cîl al jere gnûf par jê, plui font (Agnul di Spere, Te grande place); lis seris de Sierade, neris e fondis come poçs, di no viodi a un pas (Alan Brusini, Par stradis lungjis)
  3. adi. (fig.) di sunôr, basune vôs fonde
    Sin. baritonâl , bas , grivi , torgul
  4. adi. (fig.) di gnot, che e je tal colm, tal mieçdoi sbârs di revolvar par aiar a forarin la gnot fonde (Dino Virgili, La aghe da pît la cleve)
    Sin. plen , dut
  5. adi. (fig.) che al tocje la sostance des robis, cun fuarce, intensitât, impuartance e v.i.dâ un sens plui font e plui unitari a la nestre vite dongje chê di chei altris oms (Franc Fari, Il cjâf dai furlans); creâ lis cundizions par une pastorâl serie, fonde e, o torni a ripeti chê peraule di prin parcè che mi plâs, gjenuine (Francesc Placerean, Pe unitât di glesie in Friûl)
    Sin. seri , profont
  6. adi. (fig.) chel al è indentri tal cûr, ta la anime e v.i.un amour inradisât fin ta li cumissuri pi fondi dal gno jessi (Novella Cantarutti, Li Clausini)
    Sin. profont