cence  /cèn-/  cen|ce  [FO]

  1. prep. cu la esclusion di, in mancjance dino si pues condanâ un su la fonde di un suspiet e cence nissune prove (Fabian Ros, La rambe); i contadins dai magredis che a lavoravin une sdrume di cjamps clapignôs, cence aghe (Riedo Pup, I furlans e la blave); Jacum al tacà a mangjâ e a bevi cence fonts (Angelo Covazzi, Fradi dal plevan); i luvins a deventarin une plante salvadie, mare di savôr, cence sostance, che par mangjâ che si mangji mai no pas (Catarine Percude, La maledizion dei luvins); dute la int dal paîs, oms, feminis e fruts, e ven metude tun improvisât cjamp di concentrament e lassade cence mangjâ e cence bevi, chest fintremai che la int no si decidarà a celebrâ la Italie (Carli Pup, La seconde Irlande); gnots e gnots cence durmî une lûs (Maurizio Mattiuzza, Al mancje un re)
    Var. sence , since
    1. se il complement al è formât cuntun pronon personâl, dopo "cence" e je ancje la preposizion "di"o podês tacâ cence di me; cence di te no je plui aligrie / nome cun te il gno cûr al è content / torne ti prei e no stâ plui lâ vie / sta chi cun me, no dâmi tant torment
  2. av. cu la esclusion, in assence o mancjance di alc o cdn. di sotintindût"Usgnot vegnistu ca di nô cu la morose?" "No, o vignarai cence"; di puescj pal dotorât a 'nd jere cuatri: doi cun borse di studi e doi cence (Sandri Carrozzo, Piçulis storiis di mafie furlane)
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • a lâ a cjase cence nuie, la cjase e vai
  • a mangjâ tocj cence polente, si scotisi i dêts
  • al è miôr pan cence nuie che no nuie cence pan
  • amôr cence stime, pan cence sâl
  • an bisest, an cence sest
  • ce che al ven cence fadie, in pôc timp ancje al va vie
  • cence aghe no si masane
  • cence bêçs no si sta ben nancje in glesie
  • cence fai ni donis ni cjavai
  • cence fature no si fâs nuie
  • cence levan no si fâs pan
  • cence sacrifici no si à nuie de vite
  • chei di Orsarie, tant cence che parie
  • cjacarâ cence pensâ al è come trai cence smicjâ
  • cjaval cence vizis nol vâl nuie
  • cui che al compre cence podê al vent cence volê
  • cui che al va a durmî cence cene dute la gnot si remene
  • cui che al va a durmî cence cene dute la gnot si remene e cuant che si è ben remenât nol à ni durmît ni cenât
  • cui che al va a gnocis cence invidâ nol cjate cjadree par sentâ
  • cui che al va a gnocis cence jessi clamât nol cjate cjadree di sentâsi
  • cui che al va cence bêçs tal tacuin, al è un muart in pîts
  • cui che al vîf cence onôr al mûr cence vergogne
  • cui che si scuse cence jessi interogât al fâs clâr il so pecjât
  • daspò dai cuindis di Avost, cence tabar no lâ tal bosc
  • fâs il ben cence cjalâ a cui
  • femine cence gracie pôc e vâl tant che la mignestre cence sâl
  • il cjar cence tamon al va tal fossâl
  • l'om cence bêçs al è un muart che al cjamine
  • l'om cence bêçs al è un om cence sanc
  • nissun nol nas cence savê
  • nissune rose cence spine
  • no je cjar cence vues
  • no je vencjarie cence furmiis, no je veglece cence duliis
  • sant Vît cjataitmi il marît, Sant Modest cjataitmal di sest, Sante Cressence no stait a lassâmi cence
  • se al plûf il dì de Sense, par cuarante dîs no si sta cence
  • un cjâf cence lenghe al è nome di fâ brût
  • un cjâf cence lenghe al servìs par maçuele
  • un cjâf cence lenghe nol vâl nuie
  • un cont cence contâ al è come une bote cence cerclâ
  • une femine cence grumâl a je tant che une vacje cence code
  • une pissade cence pêt e je come la salate cence asêt
  • une vît cence arbul no sta sù
  • vuardilu ben, vuardilu dut: l'om cence bêçs tant che al è brut