vuere  vue|re  [FO]

  1. s.f. conflit militâr, ancje cun iniz. maiusc. te indicazion di un fat storic specificla vite i veve fat provâ la vuere cui siei pericui, cul so vivi e murî par dibant, nome par dâ seont a chei cuatri cerviei malâts che le vevin volude (Roberto Ongaro, Il muc); al timp de vuere dal 15, lis feminis chi ator e vignivin a Tresesin a tirâ il sussidi par vie dal om soldât (Alan Brusini, Amîs come prime); al à fate, tai alpins de Julie, la Grecie e la Russie, campagnis tremendis de Ultime Vuere (Ivano Urli, Il conducente)
    Var. guere
  2. s.f. (fig.) situazion di contrast ancje dûr ma no armât jenfri grups, societâts, aziendis e v.i.dutis lis risorsis, lis fuarcis, il cerviel, i bêçs, i mieçs di ogni cualitât a son lâts straçâts par dibant intune vuere sterpe e stupide fra partîts (Josef Marchet, Preambul rusin)
  3. s.f. (fig.) impegn une vore fuart a pro o cuintri di cdn. o di alco ai vinçude la bataie, ma no crôt che e sedi stade decisive par vinci la vuere de salvece de lenghe (Adrian Cescje, Memoriis di politiche linguistiche); la vere reson di cheste vuere da la industrie e dal capitâl cuintri la autonomie, e je la pôre di viodi rotis chês cjadenis di camore (Josef Marchet, La unitât de camore)
    Sin. campagne
    Cfr. bataie
  4. s.f. (fig.) conflit interiôr di sintiments, pinsîrs e v.i.e jo cu la muse viarte no voi fâ pi l'amôr / e jo che ai la vuere dentri il côr (Mitili FLK, Klostris)
    Sin. bataie , contrast , lote1 , scuintri
Polirematichis e espressions idiomatichis Proverbis:
  • adore a marcjât e tart a la vuere
  • bêçs a menin vuere
  • bisugne lassâ lâ il mâl jù pai malâts e la vuere jù pai soldâts
  • cui che al è stât in vuere al po contâlis
  • cui che al va in vuere al mangje mâl e al duar par tiere
  • cui che al vûl salvâ la panze pai fîcs che nol ledi in vuere
  • il bon soldât si lu cognòs in vuere
  • il brâf soldât si lu cognòs in vuere
  • in timp di vuere di cent une di vere
  • in timp di vuere nissune di vere
  • in timp di vuere ogni arme e scuse
  • in vuere si va cun doi sacs: un par dâlis e un par cjapâlis
  • la cjavre che no fasi vuere cul leon
  • la cjavre no po fâ vuere cul leon
  • la piore no po fâ vuere cul leon
  • la vitorie e je nemie de vuere, il scomençâ de pâs
  • nol è negozi in tiere che al puarti plui dam de vuere
  • par un soldât no lassin di fâ vuere
  • une pâs par fuarce e je segrete vuere