vignî a marît [CO]
-
loc.v.
di femine, maridâsi e lâ a vivi cun cdn. de localitât di cui che al fevele o de localitât che e jere za stade citade tal discors:
pûr, in chê cjase malinconiche l'an passât di carnevâl son vignudis a marît dôs bielis fantatis intun bot. E vignivin contentis si ben che e savevin di cjatâ dôs puoris maladis (Catarine Percude, La brût);
Vigje e jere vignude a marît in cjase Gardenâl de Sclavanie (Ivano Urli, I spirts)
Sin. maridâsi , sposâsi
Cfr. cjoli , lâ a marît